Cu siguranță, știi deja că anumite alimente, băuturi răcoritoare și nu numai pot provoca apariția petelor dentare. Stresul este, de asemenea, un factor care contribuie la pătarea dinților, alături de consumul produselor care conțin nicotină, carențele de vitamine și minerale sau igiena orală deficitară.
Iată care sunt cele mai frecvente cauze ale apariției petelor dentare și ce poți face pentru a împiedica acest proces și pentru a reduce frecvența vizitelor la cabinetul de stomatologie Arad:
Alimentația
Alimentația joacă un rol major în apariția petelor dentare. Există mai multe alimente și băuturi care cauzează apariția petelor dentare, printre care se numără și zahărul. Acesta, în primul rând, rămâne pe smalțul dinților și creează un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor. La rândul lor, aceste bacterii produc acizi care macină smalțul dinților. În concluzie, este dezirabil să limitezi consumul de zahăr, pentru a avea dinți sănătoși și frumoși. Pe lângă zahăr, o mulțime de alte alimente pot păta, cel puțin temporar, din cauza pigmenților pe care îi conțin. Printre acestea se numără fructele de pădure, strugurii negri, dar și o serie de condimente, așa cum sunt curcuma sau șofranul. Pentru a evita petele persistente, este recomandat să te speli pe dinți de cel puțin două ori pe zi, eventual după fiecare masă care conține ingrediente potențial pigmentate.
Consumul de cafea, băuturi răcoritoare, ceai și vin roșu
Băuturile acidulate și cele răcoritoare pot contribui la apariția petelor dentare. Acizii pe care acestea îi conțin atacă smalțul dinţilor, iar astfel se formează cavităţile şi cariile. Ceaiul, cafeaua și vinul roșu sunt printre cele mai populare băuturi din lume. Acestea conțin, însă, compuși fenolici care pot pătrunde în smalțul dinţilor și provoca apariția unor pete albe sau galbene pe suprafaţa lor. Bea aceste băuturi cu paiul, pentru a reduce contactul dintre ele și dinţii tăi. O altă măsură preventivă ar fi să clătești gura cu apă după ce consumi astfel de băuturi, pentru a reduce riscul petelor dentare.
Igiena orală deficitară
Igiena orală deficitară este una dintre cauzele principale ale apariției petelor dentare. Petele dentare sunt mai des întâlnite în rândul persoanelor cu o igienă orală deficitară. Acestea mai pot experimenta, pe lângă acest simptom, manifestări precum inflamarea și sângerările gingivale, din cauza acumulării de placă bacteriană. De asemenea, riscul apariției cariilor și dezvoltării unor afecțiuni precum gingivita este mai crescut atunci când igiena orală nu este una corectă. Pentru a preveni aceste probleme, este important să te speli pe dinți de două ori pe zi sau după fiecare masă, să folosești ața dentară pentru a elimina resturile alimentare dintre dinți și să îți programezi consultul regulat la medicul dentist, pentru periaj și detartraj, dar și pentru constatarea și tratarea din timp a problemelor dentare.
Carențele de vitamine și minerale
Carențele de vitamine și minerale pot cauza pete dentare. Pentru a preveni aceste probleme, trebuie să te asiguri că ai o dietă echilibrată, care include toate vitaminele și mineralele esențiale. De asemenea, acolo unde există carențe validate de analize și investigații medicale, suplimentele de vitamine și minerale te pot ajuta să-ți recapeți sănătatea generală și pe cea orală.
Nicotina
Nicotina este un produs chimic care se găsește în țigări. Fumul de țigară conține, de asemenea, nicotină. Acest produs chimic cauzează multe probleme de sănătate, inclusiv pete dentare. Petele dentare sunt cauzate de acumularea de tartru și placă bacteriană. Tartrul este un depozit mineral dur, care se formează atunci când bacteriile din placă se îmbină cu saliva. Placa este o peliculă albicioasă sau galben-gri care se adună pe suprafața dinților. Bacteriile și resturile alimentare pot intra sub această peliculă și provoca inflamații gingivale. Dacă nu este tratat, tartrul poate duce și la apariția cariilor dentare. Recomandarea specialiștilor este să renunți la obiceiurile nocive precum fumatul, care, pe lângă pete dentare, pot provoca sau constitui factor de risc pentru o serie variată de afecțiuni pulmonare și cardiovasculare.
Foto: Freepik
