Banii timișorenilor sunt risipiți pentru a acoperi pagubele provocate de unii funcționari

* În litigiul apărut în cazul afacerii cu bolovani din Parcul Uzinei, juriștii primăriei și-au bătut joc de șansa oferită de lege, nedepunând în termen recursul la sentința dată de Tribunalul Timiș! * ”Neglijența în serviciu” a acestora a costat 297.778 lei, adică aproape 70.000 de euro * Ca de obicei, și acum primăria a scos pur și simplu banii din bugetul orașului și a acoperit paguba

Am scris și, din păcate, suntem convinși că Primăria Municipiului Timișoara ne va da suficiente motive pentru a scrie și în continuare despre nepăsarea cu care angajații municipalității risipesc banii publici, fie că vorbim despre achiziții inutile și extrem de costisitoare – gen stația de filtrare a aerului, a cărei cumpărare este, în prezent, cercetată de procurori -, fie că vorbim despre acoperirea neglijențelor grave ale funcționarilor primăriei ori a abuzurilor sancționate pecuniar de instanțele civile cu sume din bugetul orașului, adică din banii noștri, ai tuturor.

Am prezentat în paginile ziarului nostru cazuri concrete ale unor cetățeni care, umiliți sistematic de cei care ar trebui să-i servească, adică de funcționarii primăriei, au primit satisfacție în justiție, municipalitatea trebuind să scoată din buget diverse sume pe post de cheltuieli de judecată și alte penalități. Bani pe care, repetăm, nu ar fi trebuit să-i plătească dacă funcționarul X sau Y și-ar fi făcut treaba onest și competent. Și, pe lângă faptul că acești bani au fost plătiți de entitatea publică, nu de angajații care au comis-o, aceștia din urmă nici nu sunt trași ulterior la răspundere și puși să acopere prejudiciul pe care l-au creat, așa cum se întâmplă în viața reală, într-o firmă privată. Avantajele muncii la stat, nu-i așa?

A vrut penalități, a primit penalități…

Exact așa au stat lucrurile în cazul penalităților de întârziere stabilite la finele lui 2013 de instanță și plătite anul trecut de primărie în contul contractului încheiat, în perioada administrației Ciuhandu, cu SC Garden Center SRL, în acea afacere cu cântec din Parcul Uzinei: amenajarea unui kitsch – o copie în miniatură a celebrului ansamblu preistoric de pietre din Anglia, Stonehenge – care ar fi trebuit să le lase timișorenilor senzația unei călătorii în timp și spațiu, dar le-a lăsat doar o senzație de prost gust.

Povestea disputei dintre primărie și executantul lucrării este arhicunoscută: la vremea respectivă, în 2009-2010, municipalitatea timișoreană nu i-a plătit firmei bucureștene întreaga sumă stabilită în contract, din cauza întârzierii cu care s-a desfășurat întreaga operațiune și a depășirii cu mult a termenului de finalizare, iar SC Garden Center SRL a dat în judecată instituția de pe bulevardul C. D. Loga nr. 1 și a obținut, în 2013, câștig de cauză în instanță.

Primăria, din nou în rolul turcului care plătește

Sigur, la prima vedere, s-ar putea spune că nu-i de vină primăria că instanța i-a dat dreptate firmei bucureștene, doar că această impresie e una falsă, atâta vreme cât juriștii primăriei și-au bătut joc de șansa oferită de lege, nedepunând în termen recursul la sentința dată în 17 iunie 2013 de Tribunalul Timiș!

Pe portalul instanțelor judecătorești scrie negru pe alb: Curtea de Apel Timișoara respinge ca tardiv recursul pârâtului, Municipiul Timișoara. Așadar, juriștii primăriei au avut altceva mai interesant de făcut decât să depună la timp recursul care le dădea șansa de a întoarce în favoarea orașului verdictul primei instanțe, iar neglijența în serviciu a acestora a costat instituția la care sunt angajați nu mai puțin de 297.778 lei, adică aproape 70.000 de euro, sumă reprezentând penalitățile de întârziere contractuale stabilite de Tribunalul Timiș în favoarea firmei din București.

La fel ca în nenumărate alte cazuri, și acum primăria a scos pur și simplu banii din bugetul orașului și a acoperit paguba, fără să demareze vreo operațiune internă prin care să recupereze suma respectivă de la cei vinovați de neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. O dată în plus, Primăria Municipiului Timișoara – care, altfel, are aere de instituție europeană – a acționat în interesul angajaților săi, nu în cel al comunității…