„Banatul, schimbare de paradigmă”.
Aula filialei Timiș a Academiei Române a găzduit lansarea celui de-al 14-lea volum semnat de George Lână, intitulat „Banatul – schimbare de paradigmă”.
Tranșant cum îi este felul – indiferent că e vorba de poezie, proză sau realitate –, autorul a ținut să limpezească dintru început premisele ce au stat la baza scrierii acestui volum:
„Deși în genetica mea vuiesc asurzitor Moldova și Ardealul părinților mei, m-am născut în Banat și mă consider bănățan în țoalili mele.
Aici am deschis ochii, aici am simțit primii fiori ai legăturii cu lumea, cu gealul, cu pădurea, cu oaminii, aici m-am format, cum îmi place să cred, ca Bărbat de Încredere și tot aici am înțeles că acestui spațiu binecuvântat îi sunt dator pe vecie.
Este motivul pentru care am încercat să limpezesc două probleme dureroase cu care s-a confruntat Banatul în ultima sută de ani.
Prima este acuzația gravă că vrea să se rupă de țară, susținută de administrațiile ce au condus România după 1918, dar și de românii din celelalte Provincii.
Iar a doua este cea a creșterii nivelului de atitudine a bănățenilor, demonstrată prin sacrificiul din Decembrie 1989 și, după apariția Proclamației de la Timișoara, cea care a jalonat primul traseu democratic pentru România”.
George Lână și-a focusat apoi aparatul critic „în ograda partidelor politice și a clasei politice”, pe care le consideră „vinovate, laolaltă, de situația dezastruoasă din țară”.
Autorul a identificat „două căi” pe care acestea „trebuie să le parcurgă”: „maturizarea partidelor și a clasei politice” și „modernizarea partidelor politice”, marcând și pașii ce trebuie urmați pentru atingerea acestor deziderate.
Sunt enumerate, apoi, „40 de priorități pentru normalizarea României” și este analizat jurământul depus la învestitură de aleșii locali și centrali, George Lână considerând că se impune schimbarea acestuia, întrucât actualul text este „de factură neocomunistă”.
Volumul lansat în Aula Academiei mai prezintă momentele importante care au dus la apariția Societății Timișoara, precum și a Proclamației de la Timișoara, care au marcat nu numai acest „spațiu binecuvântat” care este, în opinia autorului, Banatul, ci și istoria și evoluția unei întregi națiuni.
