Un sfert de veac de existență sărbătorește, în acest miez capricios de martie, Asociația Culturală „Fiii Gorjului în Banat”, o organizație ce adună laolaltă membrii unei comunități de conaționali din sudul țării, strămutați și activi în regiunea de vest a României.
Admirați de unii bănățeni pentru spiritul lor combativ și ambițios ori pentru vioiciunea lor sau contestați de alții pentru, în esență, aceleași însușiri, gorjenii sunt oameni de lângă noi, pe care județul și orașul nostru i-a primit de-a lungul timpului în inima lor largă, făcându-i să se simtă acasă într-un spațiu multicultural și multietnic ce se fălește și acum cu caracteristicile sale de mică Americă.
”După datele de care dispun, date referitoare la perioada 2018 – 2020, probabil uşor modificate între timp, există circa 3.000 – 4.000 de gorjeni care trăiesc în Timiş. Ideea de a-i aduna sub umbrela unei asociaţii culturale mi-a venit încă dinainte de căderea comunismului, căci sunt cetăţean al Timişoarei încă din 1971, când am ajuns aici prin repartiţie, după absolvirea facultăţii.
Iniţiativa aceea de pe la sfârşitul anilor ’80 a eşuat, aşa că am reluat-o în 2000 când, în 3 martie, proiectul a prins viaţă. Am reuşit să ne adunăm, 127 la număr, ca fondatori ai organizaţiei, dar proiectul l-am lansat eu însumi împreună Dan Cristian Cinca, Nicolae Brăiloiu, Dorin Blendea și, desigur, cu prof. univ. dr. Dan V. Poenaru. Ca somitate a lumii medicale şi academice timişorene, acesta din urmă a devenit preşedinte de onoare al asociaţiei, iar eu am ocupat funcţia de preşedinte executiv.
De domnul Poenaru mă leagă o veche prietenie. Am copilărit împreună la Târgu Jiu, unde am locuit la câteva străzi distanţă, noi doi şi… celebrul, celebrissimul Horaţiu Mălăele”, ne povesteşte omul de afaceri Ion Răducanu, iniţiatorul organizaţiei.
O organizație cu… 17 vicepreședinți
”Începutul a fost dificil, dar am găsit imediat doritori, 40 dintre ei fiind persoane publice. Cea mai mare problemă, o problemă… tipic oltenească, a fost legată de funcțiile de conducere, câte să fie, cine să le ocupe. Că nouă, gorjenilor, ne place șefia, e lucru știut. E un adevăr, ne asumăm asta. Așa că, pentru ca toată lumea să fie mulțumită, am creat în cadrul asociației un comitet cu… 17 vicepreședinți și a fost bine așa. Evident, oamenii nu se bucurau de nici un beneficiu, pecuniar sau de altă natură, asociat pozițiilor respective și nici nu aveau mare lucru de făcut, dar se cheamă că erau vicepreședinți!
Din cei 127 de membri de acum 25 de ani, azi mai fac parte din echipă 22. În prezent, Asociația Fiii Gorjului în Banat numără 130 – 135 de membri, căci am înregistrat destule înscrieri din rândul tinerilor, iar președinte executiv este omul de afaceri Cristian Cinca, eu ocupând doar postul de președinte de onoare.
O comunitate întru păstrarea tradiţiilor gorjene
Scopul nostru, declarat din start și menționat ca atare și în statut, a fost să creăm o comunitate culturală care să păstreze tradițiile și datinile gorjenești și în sânul căreia oamenii să aibă acel sentiment al apartenenței atât de necesar când trăiești altundeva decât acolo unde ai văzut lumina zilei. Am adus în Banat şi ciudăţeniile noastre culinare: în Gorj, sarmalele se mănâncă împreună cu piftia şi cu un fel numit mălai, practic o turtă mai tare din făină de porumb, coaptă.
Îmi aduc aminte din copilărie de ritualul meselor aşa cum îl păstrau bunicii mei. Prânzul, cu ciorbă şi friptură de porc sau de pui, se mânca dimineaţa, pe la orele 8 – 9. A doua masă se lua la ora 14 şi consta mai cu seamă din salată cu legume proaspete din grădină şi mălai prăjit – zăbic îi zicea, iar cina era rânduită devreme, pe la orele 17,30 – 18, când aveam parte din nou de bucate gătite.
Revenind la asociaţie, organizăm anual Balul Gorjenilor, ne străduim să promovăm personalitățile din zona noastră, unele dintre ele intrate în patrimoniul național și universal. Așa am dorit să facem și cu marele Constantin Brâncuși, dar misiunea s-a dovedit mai anevoioasă decât credeam”.
Un loc pentru un Brâncuşi care… nu seamănă cu sine
”Concret, am dorit să punem undeva în Timișoara un bust al artistului, realizat de sculptorul timișorean Ștefan Călărășanu din exact același material pe care îl folosea și maestrul din Hobița pentru lucrările sale. Nu am primit pe plan local avizele necesare pentru amplasarea operei de artă. Edilul şef al oraşului din acea vreme chiar mi-a sugerat să-l <<plantez>> în faţa casei mele… Am umblat după aprobări şi pe la Ministerul Culturii, unde mai-marii momentului s-au opus proiectului pe motiv că Brâncuşi – statuia nu seamănă fizic cu ilustrul model.
Degeaba a prezentat regretatul Călărăşanu o fotografie a artistului din arhiva familiei, una mai puţin vehiculată, ca să demonstreze că asemănarea este evidentă atâta vreme cât el folosise tocmai imaginea aceea ca model pentru bust, răspunsul a fost negativ. Tare s-a mai necăjit Călărăşanu… Până la urmă, ne-a venit ideea să donăm lucrarea Universităţii de Vest din Timişoara, care urma s-o găzduiască pe un teren aflat în proprietatea acestei instituţii, iar Ioan Talpoş, rectorul UVT de atunci, a fost de acord cu propunerea noastră.
Aşa se face că bustul lui Constantin Brâncuşi, a cărui realizare a costat în epocă 50.000 de lei, poate fi admirat în inima oraşului, într-un loc extrem de potrivit, chiar lângă Facultatea de Arte. Brâncuși a fost gorjean, dar și-a găsit până la urmă loc și la Timișoara”, ne-a povestit Ion Răducanu.
”Frumos zicea, despre opera titanului din Hobiţa, un alt oltean cu faimă, Marin Sorescu: <<Masa Tăcerii are ceva de spus…>>. Cred că această Timişoară frumoasă, aşezată, primitoare şi cosmopolită merită să ofere un spaţiu acestui geniu al culturii române şi mondiale.
Vă invităm să ne fiți alături joi, 20 martie, de la ora 18, la Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara, unde vom avea ocazia să îl vedem pe inconfundabilul Horațiu Mălăele în spectacolul său emblematic, <<Sunt un orb>>. Cu intrarea liberă, acest eveniment marchează 25 de ani de la înființarea Asociației „Fiii Gorjului în Banat”, un moment special pe care dorim să-l celebrăm împreună, prin artă, cultură și bună dispoziție. Vă așteptăm cu drag!”, a adăugat la final interlocutorul nostru.
CITEȘTE ȘI: Minoritățile din Timișoara. Pe urmele bulgarilor bănăţeni
Minoritățile din Timișoara
Timişoara este un exemplu de convieţuire. Trăiesc, laolaltă, în capitala Banatului, români, maghiari, germani, sârbi, evrei, musulmani, ucraineni, bulgari, cehi, slovaci, italieni, croaţi, tătari, turci, romi, greci, ruşi-lipoveni, albanezi şi alte etnii.
Timişoara este şi unul dintre marile centre est-europene în care multiculturalitatea aduce un plus de unicitate.
Aici, până nu demult, vreme îndelungată, sub acelaşi acoperiş, au avut redacţiile patru cotidiane, în tot atâtea limbi: română, maghiară, germană şi sârbă.
Încă un exemplu: în aceeaşi clădire fiinţează, în prezent, trei teatre: român, maghiar, german.
În oraşul nostru, un adevăr nu lipsit de importanţă, cu benefice contribuţii se regăsesc locuitori ce provin din toate zonele ţării. Care, precum şi etniile enumerate, şi-au păstrat, mai mult ori mai puţin, tradiţiile, deprinderile, portul.
Vă reamintim, ziarul „Renașterea bănățeană” periodic, în ediția tipărită, dar și online, reportaje, interviuri, fotoreportaje despre viaţa etniilor şi, la fel, despre conaţionalii noştri sosiţi din alte zone.
Şi unii, şi alţii, aşezaţi aici – după cum şi recunosc – sunt acasă! Unde îi vom căuta!
N.r. Îi rugăm pe reprezentanţii lor să ne dea un semn la adresa de e-mail: redactie@renasterea.ro.
Imagine de arhivă / Fiii Gorjului în Banat
