Aproape 2.000 de proprietari de clădiri istorice din Timişoara vor fi supraimpozitați

Problema clădirilor istorice din Timișoara cu fațadele și acoperișurile în stare jalnică este una care datează de mulți ani.

CITEȘTE ȘI: Reînvie un gigant românesc! Se deschid noi magazine

Acestea arată ca niște pete pe obrazul orașului, iar în contextul în care, în 2021, urbea de pe Bega va fi Capitală Europeană a Culturii, se impun măsuri cât mai grabnice pentru a remedia situația.

CITEȘTE ȘI: Gest incalificabil! Maşină stropită cu vopsea, la Timişoara. Se cere ajutor pe Facebook

E drept că mulți proprietari s-au apucat deja de lucrări, multe imobile, în special din zona centrală, primind un nou aspect după ce au stat o perioadă acoperite cu schele.

Frumusețea patrimoniului construit al Timișoarei începe să fie dezvăluită, însă mai există numeroase clădiri istorice care își mențin aspectul părăginit.

CITEȘTE ȘI: Ministrul Educației vrea ca şi elevii de clasa l să poată fi lăsaţi repetenţi: „Ajungem la clasa a opta şi atunci constatăm că nu ştiu să scrie bine”

Primăria Timișoara a aprobat, pentru doritori, un program de creditare pentru refacerea fațadelor și a acoperișurilor, prin intermediul căruia o parte a reparațiilor este achitată de municipalitate, iar restul sumei este achitat de proprietari, eșalonat, timp de mai mulți ani.

Din varii motive, acest mod de a reda aspectul plăcut al imobilelor nu a avut prea mare succes. Așa se face că, deocamdată, o altă măsură este utilizată de autorități pentru a-i determina pe deținătorii de case de patrimoniu să renoveze: supraimpozitarea.

CITEȘTE ȘI: Veşti proaste, ce români vor munci în minivacanţa de Ziua Unirii

Conform metodologiei aprobate de Consiliul Local Timișoara, în funcție de gradul de degradare al clădirii, proprietarii pot plăti impozit de la dublu la până de șase ori mai mare decât cel inițial.

„La sfârșitul anului trecut, au fost aprobate în consiliul local mai multe hotărâri referitoare la supraimpozitare, care vizează proprietarii care nu-și îngrijesc clădirile. S-a făcut tot ce s-a putut să nu ajungem la această măsură, dar doar foarte puțini au răspuns la abordarea noastră cu vorba bună.

CITEȘTE ȘI: Discuţiile despre un exit al Deutsche Telekom de pe piaţa din România revin cu putere în prim-plan

Cei mai mulți nu au mișcat nimic și au crezut că noi doar vorbim. Ei bine, 1.714 este numărul de proprietari propuși la supraimpozitare în 2019. Este o măsură foarte nepopulară, dar o asumăm de dragul Timișoarei”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Edilul a venit și cu câteva exemple de clădiri dărăpănate, care strică imaginea orașului, în special în zona centrală. „Pe listă de află, de exemplu, Cazarma U, pentru care se va plăti impozit cu 400 la sută mai mare. E normal, oare, ca o clădire istorică din zona zero a orașului să arate astfel?

Dacă cineva nu poate să-și întrețină proprietatea, se pot găsi alte formule. Constituția garantează dreptul la proprietate, dar din acesta decurg și obligații. Avem apoi clădirea de pe strada Alba Iulia, cu impozit cu 300 la sută mai mare.

Noi nu am vrut să se ajungă aici, dar imobilul de peste drum se află în reabilitare și va arăta superb. Ar mai fi Palatul Herman Branch sau La cocoșul negru, cum i se mai spune, cu tencuiala căzută.

Și pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 3 s-a propus un impozit mai mare cu 400 la sută, acolo s-ar putea face consolidare și supraînălțare, pentru a o aduce la același nivel cu clădirea vecină. Așa cum e acum, arată foarte rău”, a explicat primarul.

Dincolo de aspectul estetic, clădirile istorice degradate au devenit adevărate pericole publice. Bucăți de tencuială desprinse de pe fațade au căzut, nu o dată, pe străzi, punând în pericol integritatea fizică și chiar viața celor care treceau prin zonă.

Cu rugăminți, cu finanțare sau cu măsuri punitive, cert este că măsurile pentru refacerea clădirilor istorice degradate se impun cât mai grabnic, pentru că lucrările necesare sunt unele de durată, iar anul în care Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană se apropie cu pași repezi.