Apel public pentru salvarea Gării din Belinţ
Cristian Oliviu Gaidos, istoric de artă și reprezentant al Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, face un apel public pentru salvarea de la demolare a Gării Belinț și a stațiilor istorice de apă din Topolovățu Mare și Lugoj (1876), obiective actualmente aflate în pericol din motive pe care specialistul le explică în detaliu, subliniind că vestigiile trecutului se cer protejate și tratate cu discernământ și deferență.
”Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un proiect esențial pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională.
Investiția este necesară și așteptată de ani de zile. Cu toate acestea, în cadrul acestui proces de modernizare, Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, intenționează să demoleze mai multe clădiri feroviare istorice care fac parte din patrimoniul industrial al Banatului.
Pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est sunt programate pentru demolare patru gări solide, construite din cărămidă între anii 1875-1876: Remetea Mare, Recaș, Topolovățu Mare și Belinț.
De asemenea, sunt vizate stațiile istorice de alimentare cu apă din Topolovățu Mare și Lugoj, utilizate odinioară pentru alimentarea locomotivelor cu aburi.
Linia Timișoara – Orșova a fost realizată între 1875 și 1878 de Societatea privilegiată austriacă de căi ferate (StEG), sub coordonarea directorului August W. de Serres, constituind una dintre cele mai importante investiții feroviare din Banat.
Secțiunea Timișoara – Lugoj – Caransebeș (100 km) a fost inaugurată la 22 octombrie 1876, la doar zece luni de la începerea lucrărilor, și a inclus 10 gări, 52 de cantoane și două poduri majore, peste Bega și Timiș.
În urma electrificării liniei, în 1974, o parte dintre clădirile istorice au fost modificate sau reconstruite. Unele au dispărut deja (gara Lugoj a fost recent demolată). Tocmai de aceea, puținele obiective care au supraviețuit până astăzi reprezintă mărturii valoroase ale unei etape definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului.
În urma lucrărilor de electrificare a liniei din 1974, o parte dintre clădiri au fost modificate sau reconstruite (Lugoj – gară recent demolată!). Tocmai de aceea, puținele obiective care au supraviețuit până astăzi reprezintă mărturii valoroase ale unei etape definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului.
Noile gări, reduse la volume banale ce amintesc de niște <cutii de chibrituri>, trădează o arhitectură rece și standardizată, executată din tablă, panouri sandwich și tâmplărie din PVC sau aluminiu, fără nicio preocupare pentru contextul istoric.
Deși funcționale, aceste clădiri au un impact vizual puternic asupra peisajului rural și nu reflectă identitatea culturală a Banatului, fragmentând ambientul tradițional și înlocuind reperele istorice (gările austro-ungare) cu o arhitectură generică.
Argumentele invocate de CFR pentru demolare sunt legate de siguranță și de costurile ridicate ale reabilitării. Totuși, din analiza planurilor de situație reiese că vechile clădiri nu se suprapun cu noile amplasamente, ceea ce ridică semne de întrebare privind necesitatea demolării lor.
Facem un apel public ca, cel puțin, Gara Belinț — cea mai bine conservată dintre acestea, păstrând elemente originale precum volumul corpului central, organizarea interioară, sala de așteptare și o parte dintre ancadramentele ușilor — precum și stațiile istorice de apă din Topolovățu Mare și Lugoj să fie salvate de la demolare.
Aceste imobile ar putea fi preluate în administrare de autoritățile locale, conservate și restaurate prin accesarea fondurilor europene și valorificate ca repere de patrimoniu industrial, mărturii autentice ale uneia dintre cele mai importante linii feroviare construite în Banat: Timișoara – Orșova (1875 -1878).
CITEȘTE ȘI: Grădinița din Remetea Mare va fi extinsă prin mansardare
Prin salvarea acestor clădiri afirmăm că modernizarea nu presupune anularea trecutului, ci asumarea și integrarea lui într-un viitor clădit pe respectul față de memorie și identitate locală,” a transmis Cristian Oliviu Gaidos.
