Direcția de Sănătate Publică (DSP) Timiș semnalează o creștere îngrijorătoare a cazurilor de afecțiuni psihice la nivelul județului nostru. Concret, unul din 23 de timișeni se află în evidențele specialiștilor cu diagnostic de boală psihică sau cu tulburare de comportament.
„Din datele înregistrate până în prezent, vârful este reprezentat de perioada 2014-2015. În prezent sunt prelucrate datele pe anul trecut. În anul 2015 au fost în evidențe 27.756 de cazuri, cu aproape 400 mai multe față de anul precedent. În județul nostru afecțiunile psihice câștigă tot mai mult teren, ocupând în prezent locul trei – după bolile cardiovasculare și diabetul zaharat – în ceea ce privește prevalența (numărul de cazuri în populație)”, a declarat medicul Kalliope Silberberg, de la DSP Timiș.
La oraș, mai greu ca la sat
Viața cotidiană are un impact negativ asupra unei părți din ce în ce mai mari a populației. Sărăcia sau veniturile insuficiente față de pretențiile membrilor familiei, divorțul, nivelul scăzut de educație, problemele de sănătate proprii sau ale celor apropiați, goana zilnică de a fi peste nivelul celor cunoscuți, creșterea disparităților economice, insecuritatea la locul de muncă, lipsa de speranță, schimbările sociale, riscul unor boli sau probleme de natură financiară sau juridică sunt factori care pot periclita integritatea mintală a unei persoane, susțin specialiștii.
”Stresul este principala cauză a problemelor de natură psihiatrică. Datele arată că incidența bolilor mintale este mai ridicată în mediul urban decât în rural. Astfel, în Timiș, în anul 2015, din cele aproape 28.000 de cazuri de îmbolnăvire, peste 23.700 de pacienți domiciliau în orașe. Acest număr ridicat indică faptul că în urban stresul este mult mai mare și nu are legătură cu faptul că oamenii de la oraș au acces mai facil la specialiști”, a precizat Kalliope Silberberg.
Conform specialiștilor, un climat care respectă şi protejează drepturile civile, politice, socio-economice şi culturale este o bază pentru promovarea sănătăţii mintale. Abuzul de substanţe interzise, violenţa şi abuzul asupra femeilor şi copiilor pe de o parte şi problemele de sănătate cum ar fi SIDA, depresia, anxietatea, pe de altă parte, sunt mai dificil de abordat în condiţiile existenței mai multor factori care afectează calitatea vieții: rate ridicată a şomajului, veniturile scăzute, educaţia limitată, condiţii stresante de muncă, discriminare sexuală, excluziune socială, stiluri de viaţă nesănătoase şi violarea drepturilor omului.
Primele semne
Apariţia unor sentimente cum ar fi frica sau furia reprezintă o parte normală a vieţii. De fapt, învăţând despre propriile schimbări de dispoziţie, omul ajunge să se cunoască mai bine. Situaţiile dificile pot face pe oricine să se simtă trist pentru o vreme. Iar diferenţa faţă de o tulburare psihică, depresia, spre exemplu, constă în instaurarea unor perioade mari de timp când persoana trăieşte sentimente de lipsa speranţei, împovărare, pierderea plăcerii.
Anumite experienţe, gânduri sau sentimente semnalează prezenţa unor probleme de sănătate mintală sau nevoia de ajutor. Următoarele semne e important să fie recunoscute şi urmărite: pierderea plăcerii de a realiza activităţi care înainte produceau satisfacţie, sentimente de inutilitate sau de vinovăţie extremă, accese de plâns fără a avea un motiv anume, retragerea din relaţiile cu ceilalţi, experiența unei anxietăţi severe, a panicii sau a fricii intense, oscilări majore ale dispoziţiei, tulburări ale somnului (insomnii) şi lipsa poftei de mâncare sau ingerarea excesivă de alimente, lipsa de energie, pierderea interesului pentru activităţile plăcute, energia prea multă, ce determină dificultăţi în concentrarea sau urmărirea unui plan, iritabilitatea crescută, furia, fuga de idei, agitaţia, prezenţa unor voci sau imagini pe care celelalte persoane nu le pot auzi sau vedea, credinţa că ceilalţi complotează împotriva ta, dorinţa de a-ţi face rău ţie sau altor persoane (auto sau heteroagresivitate).
Aproape un milion de români suferă de depresie
Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Timiș, în colaborare cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști și al Moașelor și Asistenților Medicali din România – filiala Timiș marchează astăzi, Ziua Mondială a Sănătății, tema acestui an fiind depresia.
Această afecțiune constituie o provocare redutabilă la adresa sistemelor de sănătate din Europa. Costurile personale, sociale şi economice ale acestei maladii, precum şi faptul că peste 50 la sută dintre persoanele afectate nu beneficiază de tratament, deşi acesta este ieftin şi disponibil, fac din depresie o problemă de sănătate publică majoră, cu atât mai mult cu cât afecţiunea este un puternic factor de risc pentru suicid. Femeile prezintă un risc de două ori mai mare de a traversa un episod depresiv, comparativ cu bărbaţii.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel mondial, există mai mult de 300 de milioane de persoane afectate (reprezentând 4,4 la sută din populaţia globului). Pe continentul european, peste 40 de milioane de persoane suferă de tulburări depresive, iar în România, prevalenţa este estimată la cinci la sută din populaţia generală (931.000 de cazuri).
Cifre îngrijorătoare
Potrivit datelor DSP Timiș, în județul nostru circa 19.300 de persoane suferă de tulburări de comportament și peste 8.600 – de boli psihice. Sunt cei din acte, diagnosticați de specialiști, pentru că vorbim de o categorie de afecțiuni considerate ”ruşinoase“, mai mult chiar decât cele asociate, de regulă, unei vieţi depravate, cum ar fi bolile venerice. Un om care suferă de tulburări psihice devine în țara noastră, automat, un paria, o persoană de care e bine să te fereşti, un caz care trebuie evitat şi izolat.
”Datele statistice sunt relative având în vedere faptul că o multitudine de cazuri rămân nediagnosticate, fie din cauza lipsei unor cunoştinţe cu privire la simptomatologia de debut a bolii, fie din cauza neprezentării la medic din considerente subiective, diagnosticul unei boli psihice constituind, în mod empiric, un stigmat. Este evident că una dintre priorităţile actuale în lupta împotriva depresiei este să ne asigurăm că populaţia, politicienii şi furnizorii de servicii medicale înţeleg pe deplin atât dramatismul acestei patologii, cât şi beneficiile depistării în timp util a tulburărilor depresive”, a adăugat Kalliope Silberberg.
Desi vestea nu este una buna, ma bucur ca exista asemenea articole. Este important sa intelegem ce se intampla cu noi si sa luam atitudine pentru a schimba ceva in bine.
Ideal ar fi ca omul sa caute sa-si rezolve problemele cat mai din timp, ca sa nu se agraveze. Stiti vorba aceea, „Mai bine sa plangi la psihoterapie decat sa razi la psihiatrie!”
Psihoterapia ne poate ajuta ca sa trecem mai usor prin necazurile inerente vietii si astfel sa prevenim agravari care ar putea duce la boli fizice sau psihice.
Unii inca cred ca trebuie sa fii nebun ca sa mergi la psihoterapie. Eu cred ca uneori trebuie sa fii nebun sa NU mergi la psihoterapie!
De ce sa stai sa suferi cand lucrurile pot fi rezolvate? Mai ales ca daca unul sufera, si cei din preaja lui sufera!
Si cum ar fi de ex. sa se ingrijeasca putin statul roman de sanatatea cetatenilor, mai exact sa nu le distruga nervii cu buna stiinta (probabil ar fi suficient).