Administrația USR vrea să îi îndatoreze pe timișoreni cu încă 30 de milioane de euro, pentru următorii 15 ani

Administrația USR vrea să îi îndatoreze pe timișoreni cu încă 30 de milioane de euro, pentru următorii 15 ani

Cu societatea de termoficare în insolvență, mai multe societăți cu pierderi mari și cu un buget la limită, Primăria Timișoara propune să ia un credit de 30 de milioane de euro de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Bineînțeles, împrumutul va fi contractat pe spatele timișorenilor, în următorii 15 ani, timp în care administrația USR a Timișoarei va fi demult istorie, dar orașul va rămâne cu datoria, la fel cum sunt și amenzile de mediu de zeci de milioane de euro, neachitate, pentru certificatele verzi pentru termie.

O ironie și, în același timp, contradicție logică, dacă ținem seama că joi, 6 februarie 2025, primarul Dominic Fritz se plângea că s-a votat “ un amendament la legea bugetului care pedepsește orașele performante.

În caz că veniturile municipiului din cota pe impozitul pe venit sunt peste medie, pentru fiecare leu cu care suntem peste medie, va trebui să virăm 15% extra la bugetul de stat”, implicit Timișoara trebuind să vireze către bugetul național 13 milioane de euro în plus, bani cu care ar putea face investiții locale.

Două aspecte: banii respectivi nu există în realitate, ci sunt doar o proiecție estimativă a încasărilor din taxele și impozitele locale majorate pe anul 2025. În plus, amendamentul nu pedepsește Timișoara, punând ceea ce primarul a numit “taxa pe hărnicie”, explicând că “media națională a cotei este preconizată să fie de 2.000 lei impozit pe venit per cap locuitor.

La Timișoara, unde nu prea avem șomaj și salariile sunt mai bune, media e estimată la 3.700 lei, aproape dublu decât media națională. Pe diferența de 1.700 lei trebuie să dăm pentru fiecare timișorean taxa de hărnicie de 15% la guvern”.

Motivul e simplu: peste tot în presa națională, singurul primar de oraș mare, unde implicit și veniturile sunt mai ridicate, care s-a plâns de acest amendament este Dominic Fritz.

Niciun alt primar din țară, din orașele unde oamenii câștigă peste medie nu s-a plâns de această cotă suplimentară. Ceea ce dovedește că doar edilului de Timișoara i-au fost date peste cap planurile făcute cu banii fictivi, calculați ca încasări din biruri luate de la timișoreni.

Noul împrumut cu care administrația USR vrea să îi îndatoreze pe contribuabilii din Timișoara nici măcar nu este pentru investiții majore, aducătoare de profit, plus valoare sau o calitate mai bună a vieții în oraș.

Municipalitatea propune un nou acord cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru două investiții majore – Regenerare Urbană zona Piața Traian și Retehnologizarea Rețelei de Termoficare.

Finanțarea rambursabilă externă în valoare de până la 30 de milioane de euro va permite Primăriei să acopere din cheltuielile neeligibile și să mențină un ritm susținut pentru cele două investiții, în contextul unui număr mare de proiecte de anvergură, precum noul stadion, podul Solventul, podul Muncii, pasajul Polonă sau achiziția de noi mijloace de transport public.

Un proiect de hotărâre privind creditul BERD va fi supus aprobării în următoarea ședință a Consiliului Local.

Potrivit proiectului, contractarea finanțării rambursabile externe include o dobândă avantajoasă, care rezultă din suma ratei interbancare (Euribor) la șase luni plus o marjă de 1,15% pe an. Rambursarea sumei este prevăzută pentru o perioadă de cel mult 15 ani.

Împrumutul de la BERD va acoperi cheltuieli pentru două investiții deja parțial finanțate, pentru care Primăria Timișoara a câștigat și finanțare europeană: Regenerare Urbană zona Piața Traian (credit – 10 mil. euro; finanțare – 13 mil. euro) și Retehnologizarea Rețelei de Termoficare Etapa III (credit – 20 mil. euro; finanțare – 50 mil. euro).

Doar că aceeași primărie efectiv nu mai are bani din care să termine nici măcar aceste proiecte de infrastructură sau moftul regenerării urbane din Traian.

Cei din administrația USR mai susțin că “raportat la limita de îndatorare de 30% din veniturile proprii, prevăzută în legislație, municipalitatea are un grad redus, de doar 5,46%, estimat la finalul anului 2024”.

Frumos ambalat ca de obicei, adică raportat la veniturile proprii, care oricum sunt insuficiente pentru a administra orașul și a porni noi proiecte, precum o maternitate, un spital multidisciplinar sau proiecte de mare infrastructură.

Dacă se face raportarea la totalul datoriei publice, Timișoara este în top 5 orașe mari, unde conduce Oradea, urmată de Sectorul 2 al Capitalei.

CITEȘTE ȘI: Taxa auto pentru maşinile poluante ar putea fi reintrodusă

Primăriile din șapte mari orașe ale țării și două sectoare ale Capitalei s-au împrumutat cu peste 450 de milioane de euro din 2020 și până în prezent.

Și Curtea de Conturi Timiș, prin raportul de audit din 2022, a demonstrat că orașul are o creanță certă de 178.725.554 lei.

De atunci însă s-au scurs alți doi ani, timp în care s-au mai acumula datorii și s-au mai luat credite de către municipalitate.

Astfel, noul credit de 30 de milioane de euro este al treilea pe care administrația Fritz vrea să îl ia de la BERD.

Primele două împrumuturi au fost contractate în 2021 (20 de milioane de euro), respectiv în 2023 (15 milioane de euro).

Din acești bani, care trebuie returnați în 15 ani, s-au plătit cofinanțările Primăriei Timișoara la proiectele cu bani europeni pentru tramvaiele Bozankaya și autobuzele electrice Karsan, dar și pentru lucrările de modernizare pe Calea Bogdăneștilor.

Și ca încheiere, merită un citat în limbaj de autobază, tot din postarea primarului, făcută pe 6 februarie 2025, despre amendamentul propus de guvern, citat însă care i se aplică perfect și administrației USR a Timișoarei: “avem nevoie de o reformă administrativă reală și curajoasă care să întărească autonomia locală, nu să sugă bani de la cei care produc”. Autonomie asigurată prin împrumuturi externe, adică noaptea minții.