Trecătorul oprit în centrul civic al comunei timişene Banloc, cu sau fără timp de relaxare, va observa, la oprivire mai atentă aruncată în părculeţul amenajat în spaţiul dintre sediul administrativ şi biserica din centru, un grup statuar uşor erodat, amintind de sculpturile readuse la lumină din vechile cetăţi italice.
Localnicii îl cunosc sub denumirea de „Adam şi Eva” şi, deşi nu constituie o capodoperă a artei sculpturale, grupul probează, totuşi, profesionalismul artistului care l-a realizat. Prezenţa unei creaţii statuare într-o localitate rurală n-ar trebui să surprindă, mai ales atunci când în aceeaşi aşezare se află şi sediul unui castel regal.
De altfel, ne-a confirmat primarul Cornel Toţa, de celebrul Castel de la Banloc este legată şi prezenţa statuii. Ea a fost adusă în aşezarea bănăţeană în anii de dinaintea Primului Război Mondial, laolaltă cu altele, tocmai din Italia, de către cel de-al treilea proprietar al reşedinţei aristocratice, contele Eugen Karacsony, urmaşul direct al ctitorului castelului şi unul dintre cei mai cunoscuţi egiptologi europeni ai vremii sale.
Expediţiile pe care acesta le efectuase în ţara faraonilor îmbogăţiseră domeniul nobiliar de la Banloc şi cu alte piese de mare valoare patrimonială: vase, inscripţii, piese de mobilier şi chiar o mumie, despre a cărei soartă nu se mai ştie, deloc surprinzător, nimic.
Grupul statuar s-a numărat printre piesele norocoase, alături de câteva componente răzleţe de mobilier „Empire”. Cele mai multe piese de patrimoniu au dispărut la instaurarea regimului comunist, care a transformat Castelul Banloc, pentru o vreme, în sediu IAS, iar dintre puţinele care au supravieţuit „calvarului roşu”, doar o parte au fost salvate, cu concursul actualei administraţii publice locale, fiind preluate în inventarele comunale şi (în cazul mobilierului) găzduite în incinta primăriei în speranţa unei puneri în valoare pe măsura însemnătăţii lor.
