Lațcău negociază infrastructura viitorului cu PUG-ul din 2002. CJ Timiș aduce proiectele, Primăria Timișoara aduce haosul urbanistic
După trei zile de înțepături pe Facebook, întâlnirea dintre Consiliul Județean și Primăria Timișoara a coborât discuția despre marile proiecte de infrastructură din zona sloganurilor în terenul mai puțin spectaculos al cadastrului, urbanismului și soluțiilor tehnice.
Numai că reprezentanții municipalității au ajuns la masa negocierilor la o zi după ce propriul PUG din 2023 fusese anulat definitiv.
Întâlnirea de joi dintre Alfred Simonis, Ruben Lațcău și Paula Romocean trebuia să fie, după schimbul de replici din ultimele zile, momentul în care administrațiile județeană și municipală trec de la Facebook la planșe, trasee și termene.
Numai că între invitația lansată de președintele Consiliului Județean Timiș și fotografia de final s-a produs un eveniment deloc decorativ. Curtea de Apel Timișoara a anulat definitiv PUG-ul din 2023, iar Primăria a fost obligată să revină, cu efect imediat, la reglementările PUG-ului din 2002 sau la PUZ-urile valabile.
Cu alte cuvinte, Lațcău a venit să discute drumurile viitorului având în mapa instituției un plan general de acum aproape un sfert de secol.
Cu trei zile înainte, viceprimarul cu atribuții de primar interimar îl provocase public pe președintele CJ Timiș, Alfred Simonis.
La Drumul Boilor, spunea Lațcău, nu este suficient să scoți mașinile din blocajul de la Centura Sud pentru a le bloca „câteva sute de metri mai încolo”, motiv pentru care artera și pasajul ar trebui gândite la patru benzi. Pentru Bulevardul Sudului propunea, la fel de categoric, un drum cu patru benzi până în vatra veche a Girocului, iar postarea se încheia cu săgeata potrivit căreia speră că invitația la CJ nu fusese făcută „doar pentru fotografia de final”.
Simonis a refuzat schimbul de contre pe rețelele sociale și a răspuns scurt: „Discutăm toate proiectele care sunt în interesul timișenilor față în față, nu pe Facebook”.
Joi, când întâlnirea a avut loc, diferența dintre postare și administrație s-a văzut repede.
La Consiliul Județean existau deja indicatori tehnico-economici aprobați pentru intervenția de la Drumul Boilor, iar concluzia prezentată Primăriei Timișoara a fost că soluția cerută de interimarul Lațcău nu mai poate fi aplicată pur și simplu în forma anunțată online.
„Situația la zi pentru acest proiect nu mai permite modificări structurale, o lărgire la patru benzi a acestui pasaj nu este posibilă pentru că zona a fost urbanizată deja”, a explicat Alfred Simonis.
În locul unei promisiuni desenate generos peste ceea ce există deja în teren, CJ Timiș a pus pe masă o alternativă.
Concret, un drum paralel cu Drumul Boilor, o traversare supraterană a Centurii Sud, la aproximativ 500 de metri de actuala intersecție, și un sens giratoriu, noua conexiune urmând să preia traficul și să continue la patru benzi inclusiv pe teritoriul Timișoarei.
„Am convenit să realizăm un parteneriat cu Primăria Timișoara”, a anunțat Simonis. Este, până la urmă, diferența dintre a cere patru benzi într-o postare și a afla, la masa tehnică, unde mai încape efectiv drumul.
Patru benzi sunt simple pe Facebook. Mai greu cu terenurile
La fel stau lucrurile și în cazul prelungirii Bulevardului Sudului. CJ Timiș are în licitație două tronsoane pentru o conexiune la patru benzi între Centura Sud, Giroc și Bulevardul Sudului, iar după întâlnirea de joi proiectul ar urma să fie extins printr-un parteneriat între Consiliul Județean, Primăria Timișoara și Primăria Giroc până în dreptul Vămii Timișoara.
Lațcău ceruse public ca lucrurile să treacă de etapa declarațiilor și „să stabilim cine construiește ce”. Răspunsul de la CJ Timiș pare să fi venit exact în forma solicitată, numai că odată cu împărțirea responsabilităților apar și amănuntele mai puțin fotogenice, respectiv trasee, proprietăți, exproprieri, documentații și reglementări urbanistice.
Iar aici începe adevărata comedie administrativă.
Primăria Timișoara a intrat în aceste consultări imediat după ce propriul PUG din 2023, prezentat timp de trei ani drept instrumentul modern care urma să ordoneze dezvoltarea orașului, a fost anulat definitiv. Municipalitatea a anunțat oficial că, până la elaborarea unui nou PUG, redevin aplicabile cu efect imediat reglementările din 2002, în timp ce documentațiile aflate în lucru trebuie raportate la vechiul plan sau la PUZ-urile valabile.
CITEȘTE ȘI: Cât costă o locuință în România: de la recordul istoric din Cluj-Napoca, la paradoxul Reșiței. Cele mai scumpe şi cele mai ieftine cartiere din Timişoara
Noul PUG despre care administrația vorbește acum nu este încă un document după care se poate construi vreun drum. Primăria spune că a pregătit caietul de sarcini și a organizat consultările publice, următoarea etapă fiind supunerea la vot a proiectului de hotărâre pentru inițierea noului Plan Urbanistic General.
Așadar, răspunsul la întrebarea pe ce PUG discută astăzi Primăria Timișoara cu CJ Timiș proiectele de infrastructură este cât se poate de puțin futurist: pe PUG-ul din 2002, acolo unde nu există PUZ-uri valabile care să reglementeze punctual zonele respective. PUG-ul din 2023 nu mai există juridic, iar cel nou există deocamdată în proceduri, caiete de sarcini și consultări.
Parcarea care era „rapidă și legală” până a dispărut PUG-ul
Efectul hotărârii Curții de Apel nu a rămas nici măcar o discuție academică despre urbanism. La finalul întâlnirii, Simonis a anunțat că Primăria nu mai poate pune la dispoziție amplasamentul avut în vedere pentru viitoarea parcare din zona Spitalului Județean „ca urmare a anulării PUG-ului Timișoarei” și că CJT trebuie să caute o altă variantă.
Episodul are o savoare aparte pentru Paula Romocean. În iunie, viceprimarul își construise o adevărată demonstrație publică în jurul celor două amplasamente alternative propuse de municipalitate, prezentate drept soluții „mult mai bune, mult mai rapide, legale” decât varianta inițială propusă de Simonis.
Au fost emise certificate de urbanism, iar Romocean s-a filmat inclusiv pregătind documentele pentru a fi trimise președintelui CJ Timiș.
Patru luni mai târziu, administrația care explica județului cum stau lucrurile cu urbanismul a rămas fără propriul PUG, iar amplasamentul parcării trebuie reconsiderat.
Președintele CJ Timiș, în schimb, păstrează linia pe care o anunțase încă din vară. Atunci, deși consiliul județean considera în continuare realizabilă parcarea subterană pe primul teren propus, președintele instituției acceptase alternativa Primăriei tocmai pentru a nu bloca investiția: „Nu ne dorim să pierdem ani întregi în dispute juridice și contestații care ar întârzia rezolvarea unei probleme reale”.
Joi, Simonis nu a transformat nici anularea PUG într-o victorie politică. A spus simplu că trebuie găsit alt amplasament.
De la poza de final la întâlniri lunare
Pe masa discuțiilor au mai rămas modernizarea Bastionului Theresia și intersecția din zona viitorului Institut Regional de Oncologie, iar Simonis, Lațcău și Romocean au convenit ca asemenea întâlniri să devină lunare.
Probabil aceasta este partea cea mai utilă a reuniunii: administrațiile vor fi obligate să se așeze periodic la aceeași masă, iar conducerea interimară a Primăriei va avea ocazia să afle, eventual înaintea următoarei postări triumfale, dacă proiectele desenate politic mai încap și în teren, și în acte.
După trei zile de replici, rezultatul este greu de cosmetizat. Simonis a venit cu indicatori tehnico-economici aprobați, două tronsoane aflate în licitație, variante tehnice și propuneri de parteneriat.
Lațcău a venit după ce ceruse public patru benzi și îl ironizase pe Simonis cu „fotografia de final”, iar Romocean s-a așezat la aceeași masă după ce, cu câteva luni înainte, îi explica președintelui CJ cum arată soluțiile urbanistice rapide și legale.
Fotografia de final s-a făcut, desigur.
Numai că partea cu adevărat interesantă este harta de pe masă. Iar pe harta aceea, după trei ani de administrație care și-a apărat PUG-ul ca pe un certificat de modernitate, Timișoara lucrează din nou după regulile urbanistice din 2002.
