22 de concedieri, trei șefe și o dată mutată în timp. Parchetul trimite în judecată fosta conducere a Spitalului Municipal Timișoara
La Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, problemele administrative au avut în ultimii ani talentul de a trece cu o naturalețe remarcabilă din registratură în presă, din biroul managerului în instanță și, mai nou, din dosarele de personal în rechizitorii.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a anunțat astăzi, 27 octombrie, că trei femei care ocupau funcții-cheie în conducerea SCMUT au fost trimise în judecată într-un dosar privind 22 de presupuse falsuri intelectuale, iar pentru una dintre ele procurorii au reținut și uz de fals, tot în 22 de acte materiale.
14 martie a devenit, pe hârtie, 11 martie
Mecanismul descris de procurori este remarcabil tocmai prin simplitatea sa.
La 14 martie 2025, managerul interimar, șefa Biroului Resurse Umane și șefa Serviciului Juridic ar fi semnat deciziile prin care încetau contractele individuale de muncă ale 22 de salariați ai spitalului, persoane care îndeplineau condițiile de pensionare. Numai că deciziile ar fi fost întocmite ca și cum ar fi fost emise cu trei zile mai devreme, la 11 martie 2025.
Nu era, potrivit acuzării, o eroare de secretariat și nici o simplă dată tastată greșit de 22 de ori. Procurorii susțin că antedatarea ar fi permis introducerea concedierilor sub regimul juridic creat de OUG nr. 9/6 martie 2025 și, implicit, eliberarea din funcție a celor 22 de oameni, deși normele în vigoare suspendaseră până la 31 decembrie 2025 încetarea raporturilor de muncă pentru categoria respectivă de personal.
Cu alte cuvinte, dacă rechizitoriul va fi confirmat de instanță, calendarul nu ar fi fost consultat, ci ajustat la necesitățile administrative ale momentului.
Zară, Păduraru și conducerea Juridicului
La data indicată de procurori, manager interimar al SCMUT era Flavia Zară, iar conducerea Resurselor Umane era asigurată de Daniela Păduraru, care apare și în documentele ulterioare ale spitalului ca șef al structurii RUNOS.
Site-ul oficial al SCMUT indică pentru Serviciul Juridic și Contencios Administrativ conducerea exercitată de Adeline Mihaela Fodor, nume care apare și în documentația instituției în funcția de șef al structurii juridice.
Comunicatul Parchetului nu nominalizează inculpatele, ci le identifică prin funcțiile deținute, motiv pentru care jurnalistic, acest lucru nu echivalează automat această corespondență administrativă cu o identificare oficială în dosarul penal.
Pentru șefa de Resurse Umane, procurorii descriu însă și un pas suplimentar, mai exact cele 22 de decizii ar fi fost depuse și înregistrate în REVISAL, deși aceasta ar fi cunoscut caracterul lor fals, tocmai pentru ca documentele să producă efecte juridice.
Ancheta a presupus audierea unui număr mare de persoane vătămate și martori, percheziții la sediul SCMUT și percheziții informatice asupra dispozitivelor ridicate de acolo, semn că procurorii nu s-au mulțumit să compare două date înscrise pe niște hârtii.
Un spital unde liniștea administrativă a devenit aproape exotică
Noul dosar penal nu apare într-un vid. SCMUT traversează de multă vreme o succesiune de scandaluri administrative, litigii, concursuri controversate și controale care au transformat instituția într-un furnizor constant de subiecte pentru presă și instanțe.
Renașterea bănățeană a documentat concursuri de angajare anulate după desemnarea câștigătorului, proceduri suspendate și reluate, contestații la probe scrise și întrebări rămase fără răspuns despre cine redactează și verifică subiectele.
Raportul Curții de Conturi a consemnat deficiențe privind pontajele, gărzile, suprapunerile de activitate și mecanismele de control intern, iar în august 2026 procurorii DNA au descins la Municipal într-un alt dosar, privind suspiciuni legate de un concurs de angajare.
La acestea s-au adăugat conflictele și controversele din Clinica de Balneologie, plângeri, procese de muncă și o serie de decizii manageriale contestate public.
Niciunul dintre aceste episoade nu constituie probă în actualul dosar și nu trebuie amestecat cu rechizitoriul prezent, dar împreună descriu un mediu administrativ în care cuvântul „incident” începe să devină insuficient pentru frecvența evenimentelor.
De această dată, nu mai este o contestație administrativă
Diferența esențială este că acum nu mai avem o simplă sesizare, o contestație sau un raport de control. Procurorul a emis rechizitoriul și a trimis cauza în fața instanței, acuzând existența unui mecanism comun prin care 22 de acte oficiale ar fi fost întocmite cu o dată nereala pentru a produce consecințe juridice.
Rămâne instanței să stabilească dacă acuzațiile sunt dovedite. Cele trei persoane trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive, lucru precizat chiar de Parchet.
Până atunci, însă, SCMUT mai adaugă un document în arhiva sa deja consistentă.
Numai că de data aceasta nu este un proces-verbal intern, o anulare de concurs sau o decizie managerială.
Este un rechizitoriu.
UPDATE
Zară, Vicze și conducerea Juridicului
La momentul faptelor descrise de procurori, manager interimar al SCMUT era Flavia Zară. În privința structurii de Resurse Umane, comunicatul Parchetului vorbește precis despre persoana care avea calitatea de „șef birou resurse umane”, iar documentele publice ale SCMUT o indică în 2025 în această funcție pe Antoaneta Sanda Vicze.
Daniela Păduraru apare, distinct, ca șef al Serviciului RUNOS, motiv pentru care corectăm identificarea inițială și nu o asociem automat actualului rechizitoriu.
Există și un antecedent jurnalistic relevant. În 2025, publicațiile Ziua de Vest și Renașterea bănățeană relatau, citând informații din interiorul instituției, că Antoaneta Vicze ar fi fost supusă unor presiuni în contextul întocmirii documentelor privind cele 22 de încetări de contracte.
Această împrejurare nu apare însă în comunicatul Parchetului din 27 octombrie și trebuie tratată separat de acuzațiile formulate prin rechizitoriu. Povestea este însă mult mai complicată, iar Antoaneta Vicze a avut deja destul de suferit, după ce a fost forțată să fie complice la aceste ilegalități.
Pentru persoana din structura juridică, documentele publice ale SCMUT o indică pe Adeline Mihaela Fodor în conducerea Serviciului Juridic și Contencios Administrativ.
Nici în acest caz comunicatul Parchetului nu publică numele inculpatelor, ci doar funcțiile acestora, astfel încât identificările nominale trebuie păstrate ca rezultate ale coroborării documentelor publice, nu prezentate drept nominalizări oficiale ale procurorilor.
Pentru șefa Biroului Resurse Umane, procurorii rețin și o acuzație suplimentară: cele 22 de decizii ar fi fost înregistrate în REVISAL, cu cunoașterea caracterului lor fals și în scopul producerii unor consecințe juridice.
