Fritz, ziua 15 din Festivalul faptelor bune. Traseul Revoluției ratează PNRR, iar Timișoara scoate 10 milioane de lei din buzunar

Fritz, ziua 15 din Festivalul faptelor bune. Traseul Revoluției ratează PNRR, iar Timișoara scoate 10 milioane de lei din buzunar

În 15 septembrie, Dominic Fritz își continua pe Facebook maratonul de 30 de zile cu faptele bune ale administrației.

Episodul cu numărul 15 era despre aer curat, 10.000 de copaci, plante perene și spații verzi recuperate dintre blocuri.

În aceeași zi, însă, administrația sa punea pe masa Consiliului Local o realitate ceva mai puțin fotogenică.

Traseul Revoluției nu a fost terminat în perioada de eligibilitate PNRR, aproape 9,7 milioane de lei din finanțarea nerambursabilă au rămas neaccesate, iar municipalitatea trebuie să asigure din bugetul local 10,03 milioane de lei pentru continuarea și finalizarea proiectului. În fotografia de campanie era ziua 15 a faptelor bune. În actele Primăriei era factura.

De la 22,3 milioane de lei finanțare la 833.750 de lei ceruți la rambursare

Proiectul „Timișoara Capitală Europeană a Culturii: Memorialul Revoluției – Decembrie 1989”, cunoscut drept Traseul Revoluției, a fost depus în iulie 2022 și a intrat în implementare la 17 octombrie același an.

Contractul de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene avea o valoare totală de 22.353.298,72 lei, dintre care 22.341.398,72 lei reprezentau finanțare nerambursabilă. Perioada de implementare s-a încheiat la 31 august 2026.

Rezultatul financiar arată însă cu totul diferit de ambiția inițială. Raportul de specialitate al Primăriei consemnează că, la nivelul întregului proiect, fuseseră făcute plăți către contractori de 704.920,11 lei fără TVA, iar prin cereri de transfer fusese solicitată rambursarea a numai 833.750,25 lei.

În același document, administrația notează explicit că 9.713.540,08 lei reprezintă „finanțare nerambursabilă neaccesată”. Alte 11.794.108,39 lei sunt trecute la economii rezultate din procedurile de achiziție și din renunțarea la anumite dotări.

Așadar, formularea comodă potrivit căreia Timișoara ar fi „pierdut 22 de milioane de lei” nu este corectă. Situația reală este mai nuanțată și, tocmai de aceea, mai greu de cosmetizat. Proiectul a ieșit din perioada de eligibilitate fără să fie terminat, aproape 9,714 milioane de lei din grant au rămas neaccesate, iar continuarea investiției necesită acum bani locali.

Pe 15 septembrie, proiectul HCL 514/2026 a pus cifra pe masă: 10.029.952,81 lei trebuie asigurați pentru continuarea, finalizarea, recepția și punerea în funcțiune a Traseului Revoluției. Sursa nu mai este PNRR, ci bugetul municipiului.

Contractul de lucrări, un an și jumătate mai târziu și stadiu financiar de 1,68%

Partea cea mai incomodă se găsește câteva pagini mai încolo.

Contractul principal de execuție a fost semnat la 29 ianuarie 2025 cu THEDA MAR DESIGN SRL, pentru 6.464.773,91 lei fără TVA. Valoarea estimată fusese de 14.647.762,60 lei, ceea ce înseamnă că licitația produsese, pe hârtie, o economie de peste 8,18 milioane de lei.

Numai că în septembrie 2026, după mai bine de un an și jumătate de la semnarea contractului, Primăria consemna un stadiu financiar de 1,68%. Fusese plătită Situația de lucrări nr. 1, emisă în octombrie 2025, în valoare de 108.486,13 lei fără TVA.

Este una dintre cifrele care explică mai bine decât orice comunicat unde a ajuns proiectul.

Mai există și o ironie contabilă. Contractul de execuție valorează 6,46 milioane de lei fără TVA, dar municipalitatea spune acum că are nevoie de peste 10 milioane de lei din bugetul local pentru a închide investiția.

Raportul explică diferența prin ansamblul obligațiilor rămase, lucrările încă neexecutate, măsurile tehnice suplimentare, recepția, punerea în funcțiune și celelalte angajamente ale proiectului. Suma este, deocamdată, estimativă.

Cu alte cuvinte, nu vorbim pur și simplu despre „încă zece milioane peste contract”. Vorbim despre factura necesară pentru a scoate întregul proiect din șantier și a-l transforma, în sfârșit, în ceea ce trebuia să fie înainte de 31 august.

Penalități de 0,1% pe zi. Despre ele, noile acte nu mai spun nimic

Cu opt zile înainte ca Primăria să ceară Consiliului Local cele 10 milioane de lei, Ziua de Vest documenta o altă latură a afacerii. Contractul încheiat cu THEDA MAR DESIGN nu conține doar termene, ci și sancțiuni pentru nerespectarea lor.

Executantul poate fi penalizat cu 0,1% pe zi din valoarea fără TVA a obligației neexecutate, până la îndeplinirea acesteia. Contractul prevede, de asemenea, că lucrările trebuie finalizate și recepționate în termenul convenit, iar executantul intră în întârziere din ziua următoare scadenței.

Ancheta din 7 septembrie arăta și traseul elastic al termenelor. Centralizatoarele municipalității indicau inițial pentru execuție perioada 7 aprilie 2025 – 20 ianuarie 2026, în timp ce pe panourile de șantier termenul ajunsese ulterior la 2 mai 2026.

La sfârșitul lui august, după luni de stagnare, muncitorii reveneau în mai multe puncte ale traseului, la câteva zile de expirarea calendarului PNRR. În sursele publice verificate atunci nu putea fi identificată întreaga succesiune de acte adiționale care să explice aceste decalări.

Acum avem în sfârșit o parte din cifrele care lipseau. Raportul Primăriei arată că pentru contractul de 6.464.773,91 lei fără TVA fusese achitată o singură situație de lucrări, de 108.486,13 lei fără TVA, stadiul financiar fiind de 1,68%.

Documentul explică pe larg problemele tehnice, finanțarea rămasă neaccesată și necesitatea celor 10,03 milioane de lei din bugetul local. Despre penalitățile calculate constructorului, eventualele sume reținute sau motivele juridice pentru care acestea nu ar fi datorate, raportul nu oferă însă un bilanț.

Tocmai aici se mută acum centrul problemei. Dacă întârzierea este exclusiv consecința unor evenimente care nu pot fi imputate executantului, administrația trebuie să poată arăta documentele prin care acestea au fost constatate și acceptate.

Dacă există și întârzieri imputabile constructorului, contribuabilul timișorean are dreptul să știe de ce, înainte să suporte peste 10 milioane de lei din bugetul local, nu i se spune cât din costul întârzierii a fost pus în sarcina celui care avea obligația contractuală să termine lucrarea.

Când granitul crapă, vina devine „independentă de voința Municipiului”

Referatul de aprobare semnat la nivelul administrației oferă explicația politică convenabilă. Pe parcursul implementării ar fi intervenit „circumstanțe obiective și independente de voința Municipiului Timișoara”, care au făcut imposibilă finalizarea integrală în perioada de eligibilitate PNRR.

Raportul tehnic este mai puțin vaporos. Documentul vorbește despre degradări locale ale lastrelor de granit, verificarea durabilității materialului în spațiul exterior, probleme privind conformitatea unor elemente executate și necesitatea unor lucrări de remediere.

Au fost necesare adaptări ale soluțiilor de execuție și noi verificări tehnice, ceea ce a dus la decalarea calendarului și, în final, la imposibilitatea terminării investiției până la expirarea eligibilității PNRR.

Aici începe întrebarea pe care formula „circumstanțe independente” o lasă elegant în afara cadrului: cine răspunde pentru soluția tehnică, alegerea materialelor, verificarea acestora, executarea elementelor și ritmul în care problemele au fost identificate și remediate?

Documentele încărcate nu oferă răspunsul. Ele arată doar rezultatul, adică termen depășit, finanțare europeană rămasă neaccesată și o nouă obligație financiară împinsă spre bugetul local.

Mai mult, raportul Primăriei admite că nici încadrarea juridică finală a investiției în mecanismul de închidere a PNRR nu era stabilită la momentul redactării.

MIPE urma să decidă până la 31 octombrie 2026. Administrația a cerut totuși din timp banii locali, pentru ca proiectul să poată continua indiferent de soluția Ministerului.

Ziua 15: copaci pe Facebook, 10 milioane în Consiliul Local

Și astfel ajungem la coincidența politică pe care nici cel mai bun consultant de comunicare nu ar fi ales-o.

În dimineața zilei de 15 septembrie, Dominic Fritz vorbea despre aer curat. Despre cei peste 10.000 de copaci plantați în ultimii ani. Despre plante bianuale, perene și arbuști mai ieftin de întreținut. Despre Piața Bălcescu devenită model.

Despre terenurile dintre blocuri „redate copiilor pentru joacă și adulților pentru relaxare”. Totul sub cifra mare 15, episodul zilei din seria prin care primarul își contabilizează realizările.

Câteva ore mai târziu, administrația sa avea nevoie de vot pentru o factură de 10,03 milioane de lei destinată unuia dintre proiectele care nu au trecut linia de sosire PNRR.

Nu înseamnă că arborii nu există. Nu înseamnă că spațiile verzi nu au fost amenajate. Înseamnă doar că bilanțurile politice au acest mic defect, ele aleg ce intră în fotografie.

Traseul Revoluției nu încăpea prea bine în cadrul din ziua 15.

În actele oficiale însă apare fără filtru. Proiectul nu fusese terminat până la 31 august, aproape 9,7 milioane de lei din finanțarea nerambursabilă au rămas neaccesate, constructorul figura cu un stadiu financiar de 1,68%, iar municipalitatea estima că mai trebuie să pună peste 10 milioane de lei pentru ca investiția să ajungă, finalmente, la recepție.

Festivalul faptelor bune poate continua încă 15 zile. Contabilitatea nu are buton de „See less”.

CITEȘTE ȘI: Mesaj transmis inspectoratelor școlare privind măsuri în cazul alertelor de drone