92% dintre adolescenți cred că femeile și bărbații trebuie să împartă egal responsabilitățile în familie.
Potrivit studiului „Valori și perspective în rândul adolescenților”, realizat de World Vision România în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, 59% dintre respondenți afirmă că vor să își întemeieze familii care să nu semene cu cele din care provin.
În același timp, o parte dintre adolescenți spun că au fost martori în familie la comportamente precum cuvintele jignitoare, violența verbală sau lipsa de respect față de mamă – comportamente pe care astăzi le resping.
Rezultatele sondajului reflectă opiniile adolescenților participanți la cercetare și oferă o imagine asupra valorilor și percepțiilor acestora privind familia și relațiile.
Studiul a fost realizat în perioada 24 februarie – 5 martie 2026, pe un eșantion de 608 adolescenți cu vârste între 16 și 18 ani, iar rezultatele trebuie interpretate în contextul metodologiei utilizate, nefiind reprezentative statistic la nivel național.
Cea mai importantă valoare menționată de adolescenți este familia unită (68%), urmată de sănătate (64%), dragostea și relațiile apropiate (39%) și prietenii adevărați (31%).
Mai puțin de o treime consideră important succesul profesional (30%), aproximativ un sfert menționează independența financiară, iar alte valori sunt invocate mai rar: credința sau spiritualitatea (21%), siguranța și stabilitatea (17%), implicarea în comunitate (3%) și recunoașterea sau faima (2%).
40% spun că fericirea înseamnă să facă ceea ce le place, aproximativ o treime menționează rolul familiei de proveniență și un procent similar vorbește despre libertatea de a călători. Doar 24% spun că a avea copii face parte din această proiecție a fericirii, în timp ce recunoașterea socială (14%) și contribuția la binele altora (13%) sunt menționate mai rar.
Unul dintre cele mai puternice semnale ale studiului privește felul în care tinerii percep respectul în familie. Întrebați ce comportamente din familia de proveniență nu ar accepta în propriile relații, adolescenții indică pe primele locuri: cuvintele jignitoare (46%), violența verbală (40%), minciuna (37%) și nepăsarea sau lipsa de implicare (32%).
De asemenea, 31% spun că au văzut în familie lipsă de respect față de mamă, față de 16% care menționează lipsa de respect față de tată.
Datele studiului arată o orientare puternică spre egalitate de gen. 55% dintre adolescenți sunt total de acord și 37% sunt de acord că femeile și bărbații ar trebui să împartă egal responsabilitățile în familie.
În ceea ce privește afirmația „a avea copii este important pentru împlinirea personală”, 23% sunt total de acord, 44% sunt de acord, 26% sunt în dezacord și 7% sunt în dezacord total.
Faptul că, pentru o parte dintre adolescenți, copiii nu mai apar ca element obligatoriu în definirea familiei reflectă o schimbare sociologică importantă. Modelul tradițional „cuplu – căsătorie – copii”, în care parentalitatea era considerată o etapă firească a vieții adulte, este înlocuit tot mai des de un accent pus pe stabilitatea relației și sprijinul emoțional dintre parteneri.
Întrebați cât de importantă este familia pentru fericirea unei femei, 52% dintre adolescenți spun că este foarte importantă, iar 43% că este importantă. Doar 4% o consideră puțin importantă și 1% deloc importantă.
Pentru fericirea unui bărbat, 43% spun că familia este foarte importantă, 48% că este importantă, 8% că este puțin importantă și 1% deloc importantă.
În cazul copiilor, rolul familiei este perceput ca fiind și mai important: 68% spun că este foarte importantă, 29% că este importantă, 3% că este puțin importantă, iar 1% deloc importantă.
Cei mai mulți adolescenți spun că se simt pregătiți pentru integrarea pe piața muncii: 40% afirmă că sunt foarte pregătiți pentru un loc de muncă, iar alți 43% destul de pregătiți.
De asemenea: 82% se simt pregătiți să ia decizii importante pentru viitorul lor, 75% spun că sunt pregătiți să voteze informat, 73% se simt pregătiți să locuiască independent, 76% spun că sunt pregătiți să contribuie la comunitate.
Totuși, 56% spun că nu se simt pregătiți să contribuie la viitorul țării.
Pentru 58% dintre adolescenți, familia este principala sursă de modele de viață. La mare distanță urmează comunitatea (9%), prietenii (8%), antreprenorii (7%), școala și profesorii (5%), oamenii de cultură (4%) și artiștii sau influencerii (3%). Fetele se declară mai influențate decât băieții de familie, de școală, profesori și de oamenii de cultură, în timp ce băieții spun mai des că sunt influențați de oamenii de afaceri, de sportivi și de prieteni.
În același timp, contactul direct cu persoane din mediul apropiat (46%) rămâne principala modalitate prin care adolescenții descoperă modele de comportament, urmat de rețelele de socializare (27%), familie (18%), școală (5%) și mass-media tradițională (2%).
