Fritz declară dosarul „ridicol”, Lațcău spune că „toți au făcut la fel”. Cele 67,8 milioane pentru Colterm rămân, totuși, de explicat
Fostul primar vede o ofensivă împotriva „echipei sale”, iar succesorul său interimar spune că Primăria nu avea altă soluție legală. Amândoi insistă că banii au ajuns integral la Colterm. DNA vrea însă documentele care arată nu doar unde au ajuns banii, ci și cum au fost folosiți.
Dominic Fritz și Ruben Lațcău au găsit rapid explicația pentru dosarul DNA privind cele 67,8 milioane de lei destinate Colterm. Primul a identificat un nou episod din seria dosarelor politice. Al doilea a descoperit că Timișoara este, aparent, singurul oraș pedepsit pentru că a făcut exact ceea ce ar fi făcut toată țara.
În aceeași zi, doi oameni, două stiluri și o singură concluzie. Aceea că administrația Fritz-Lațcău ar fi procedat impecabil, iar problema ar fi mai degrabă la cei care întreabă.
Numai că procurorii nu au deschis un concurs de retorică. În dosarul 45/18/P/2026, cercetarea este in rem și privește modul în care au fost utilizați 67.840.130 de lei primiți pentru termoficare. Potrivit informațiilor făcute publice, DNA verifică dacă folosirea acestei sume a respectat destinația legală și dacă operațiunea a produs o pagubă Colterm și un folos bugetului municipiului.
Nimeni nu susține, în documentele cunoscute până acum, că vreun funcționar a fugit cu banii într-o valiză. Ceea ce se verifică este ceva mult mai banal și mai puțin cinematografic, la concret, ce a făcut contabil Primăria cu acești bani.
Fritz: „Acum vin și după echipa mea”
Dominic Fritz a ales registrul dramatic.
„Acum vin și după echipa mea”, a scris fostul primar pe Facebook, descriind cazul drept „o dispută contabilă cu Colterm de acum 5 ani, îmbrăcată în cuvântul «deturnare»”. A adăugat imediat verdictul politic: „la fel ca multe dosare politice care sunt la modă, nu a furat nimeni niciun ban”.
E o apărare eficientă pentru rețele sociale. Dacă nimeni nu a plecat cu banii acasă, povestea pare rezolvată înainte să înceapă.
Doar că dosarul nu pare să cerceteze cine și-a cumpărat televizor din subvenția pentru gigacalorie.
Fritz spune că Timișoara a primit 67,8 milioane de lei de la Guvern și că suma a fost transferată integral Colterm, prin contul de subvenții. Mai spune că Ministerul Finanțelor ar fi indicat în scris această procedură și că un alt tip de transfer ar fi ridicat problema unui ajutor ilegal de stat.
CITEȘTE ȘI: Un pilos plantat ilegal într-o funcție de conducere la Direcția de Sănătate Timiș a rămas fără loc de muncă
Fostul primar merge însă mai departe și declară eventualul dosar „ridicol și revoltător”. În logica sa, dacă presupusul folos a fost al Municipiului Timișoara și nu al unei persoane private, ancheta anticorupție își pierde sensul.
Este o interpretare politică. Cea juridică e ceva mai puțin comodă: o instituție publică poate obține un folos necuvenit fără ca banii să ajungă în buzunarul vreunui politician. Tocmai de aceea există contabilitate publică, destinații bugetare și acte normative, nu doar intenții bune.
Lațcău: fiecare leu a cumpărat gaz
Ruben Lațcău a venit cu o variantă mai tehnică și mai puțin apocaliptică.
Actualul primar interimar spune că iarna 2021–2022 a fost una critică, cu prețuri uriașe la energie, furnizori care cereau plata anticipată și un sistem de termoficare care trebuia ținut în viață.
În această ecuație, spune Lațcău, cei 67,8 milioane de lei au mers integral către Colterm.
„Acei bani au mers în întregime către compania de termoficare”, susține el, adăugând că nu au existat firme intermediare sau conturi private și că banii au fost folosiți pentru cumpărarea gazului.
Din nou, problema pare rezolvată, cu gaz cumpărat, case încălzite, caz închis.
Numai că un jurnalist îi pune întrebarea neplăcută. Dacă suma nu a fost virată ca transfer distinct de la Guvern către Colterm, ci a fost folosită pentru a stinge datoriile pe care Primăria le avea deja față de companie?
Aici răspunsul devine mai interesant pentru că Lațcău nu spune „nu”.
Spune că „toate orașele au făcut plățile la fel”, fiindcă plățile se puteau face numai pe facturi, și invocă Legea finanțelor publice. Pune pe aceeași listă Oradea, Arad, Iași, Craiova, București și Timișoara.
Întrebarea este reluată. Deci cei 67,8 milioane au stins datorii ale Primăriei către Colterm?
Lațcău revine la destinația finală, spunând că banii au intrat în contul Colterm, iar Colterm a cumpărat gaz.
Adevărat sau nu, acest răspuns nu este același lucru cu explicația mecanismului contabil.
Poți demonstra că banii au ajuns la Colterm fără să fi demonstrat încă faptul că au fost transferați exact în forma prevăzută de lege.
„Toți au procedat la fel”
Apărarea lui Lațcău are și un al doilea nivel, dar slab factual. Potrivit acestuia, București, Iași, Craiova, Arad, Oradea și celelalte orașe cu sisteme centralizate au primit bani pentru termoficare în iarna 2021–2022 și ar fi folosit același mecanism.
„Nu exista altă pârghie legală”, spune Lațcău.
Afirmația este importantă tocmai pentru că poate fi verificată. Dacă celelalte primării au făcut exact aceleași operațiuni, pe aceleași tipuri de facturi și cu aceeași încadrare contabilă, argumentul Timișoarei devine serios.
Dacă nu, celebra apărare „și ceilalți au făcut la fel” riscă să rămână ceea ce este de obicei în administrație, un primul refugiu după ce dispare documentul.
Deocamdată, Lațcău nu a prezentat public hotărârile și ordinele de plată ale celorlalte orașe.
1,2 miliarde pentru Colterm și contabilitatea în stadioane
Primarul interimar mai oferă o perspectivă statistică. În ultimii șase ani, spune el, Municipiul Timișoara ar fi plătit către Colterm aproximativ 1,2 miliarde de lei. Din această sumă, cele 67,8 milioane venite de la Guvern ar reprezenta puțin peste 5%.
Și pentru ca publicul să nu rămână captiv în neprietenoasa unitate de măsură „miliard de lei”, Lațcău face conversia în stadioane: stadionul Eroii Timișoarei ar costa în jur de 130 de milioane de lei, deci banii dați Colterm ar echivala cu aproape zece asemenea construcții.
Comparația e bună pentru conferință. Pentru DNA contează probabil mai mult factura decât peluza.
Faptul că 67,8 milioane reprezintă numai 5% din total nu spune nimic despre legalitatea operațiunii verificate. Un leu folosit greșit nu devine corect pentru că în sertarul vecin există alte 19.
Lațcău spune că nu a fost audiat
Declarația sa mai clarifică o chestiune apărută în 13 octombrie.
Lațcău spune că DNA a solicitat, până acum, doar documente. Primăria le va furniza, iar el afirmă că nu a fost chemat la audieri.
Întrebat dacă se așteaptă să fie convocat, răspunde: „Nu văd de ce, dar ne putem aștepta la orice”.
Această poziție contrazice informațiile neoficiale apărute cu o zi înainte despre o presupusă audiere a sa. În lipsa unei confirmări independente, declarația oficială trebuie consemnată clar. Lațcău spune că DNA a cerut documente și că nu a fost audiat.
Interesant este și contrastul cu Fritz. Fostul primar declară dosarul aproape o ofensă la adresa luptei anticorupție.
Lațcău, mai prudent, spune că „e bine” ca instituțiile statului să lămurească întrebările existente și promite să furnizeze actele.
Unul vede persecuția. Celălalt vede o formalitate. Probabil că dosarul va decide singur ce vede.
Documentele lipsesc din apărarea publică
Cei doi lideri USR au prezentat în 14 octombrie o apărare amplă, dar documentele decisive nu au fost puse încă pe masă.
Dacă Ministerul Finanțelor a transmis Primăriei, în scris, că acesta era singurul mecanism legal, hârtia respectivă poate fi publicată.
În caz că București, Iași, Craiova, Arad și Oradea au procedat identic, există hotărâri, facturi și ordine de plată care pot demonstra asta.
Afirmația că cei 67,8 milioane au intrat integral la Colterm și au fost cheltuiți exclusiv pentru gaz, trebuie susținută cu extrase de cont și documente contabile.
Mai rămâne însă întrebarea care nu dispare oricât de energic ar fi pronunțat „fiecare leu”. Banii guvernamentali au fost transferați către Colterm conform destinației speciale pentru care au fost acordați sau au fost folosiți pentru stingerea unor obligații deja existente ale Primăriei către companie?
Răspunsul nu se găsește nici în indignarea lui Dominic Fritz, nici în lista de orașe recitată de Ruben Lațcău.
Se găsește în acte.
Până atunci, administrația are două certitudini…nu a furat nimeni, spune Fritz, și toți au făcut la fel, spune Lațcău.
DNA pare să prefere o formulă ceva mai plictisitoare.
Arătați documentele!
