Fritz, Lațcău, Creiveanu și conducerea Primăriei, în vizorul DNA privind 67,8 milioane pentru Colterm
Dosarul 45/18/P/2026, înregistrat la DNA Timișoara, readuce în prim-plan administrația Fritz, pe Ruben Lațcău, Matei Creiveanu și mai mulți funcționari. Ancheta privește modul în care ar fi fost folosiți 67.840.130 de lei destinați Colterm.
Colterm reușește, din nou, performanța de a încălzi politica locală mai bine decât a încălzit uneori caloriferele timișorenilor.
De această dată nu mai vorbim despre avarii, certificate de emisii sau comunicate optimiste, ci despre un dosar penal cu număr, sumă și procurori.
În seara de 13 octombrie 2026, jurnalistul Dragoș Boța a publicat informații despre dosarul 45/18/P/2026, deschis la DNA – Serviciul Teritorial Timișoara. Antena 3 CNN a preluat cazul și a relatat că ancheta privește o posibilă deturnare a unor fonduri destinate Colterm.
În centrul poveștii se află 67.840.130 de lei și persoane cu funcții de conducere din cadrul UAT Timișoara.
Potrivit documentului citat de Dragoș Boța, la 3 august 2026 DNA Timișoara a înregistrat un proces-verbal de sesizare din oficiu, iar din ordonanța de predare de înscrisuri ar rezulta că suma respectivă ar fi reprezentat o pagubă pentru Colterm și, în același timp, un folos necuvenit pentru bugetul municipiului.
A doua zi, procurorul de caz ar fi dispus începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu, cercetarea fiind, în acest moment, in rem.
Cu alte cuvinte, se investighează fapta, nu există încă o acuzație penală individualizată împotriva unei persoane. Detaliu important juridic, mai ales într-un oraș în care diferența dintre „anchetat”, „audiat” și „condamnat” se pierde uneori între două postări de Facebook.
Banii pentru gigacalorie și traseul lor prin Primărie
Antena 3 CNN susține că dosarul ar fi pornit după ce administratorul judiciar al Colterm a constatat că banii trimiși de Ministerul Dezvoltării pentru compensarea creșterii prețului gigacaloriei nu ar fi ajuns la societatea de termoficare în forma și cu destinația stabilite.
Primăria Timișoara ar fi folosit sumele pentru plata unor facturi către Colterm, deși banii ar fi trebuit virați companiei în cel mult trei zile de la intrarea lor în conturile municipalității.
Aici se termină poezia administrativă și începe contabilitatea. Nu mai contează câte conferințe s-au ținut despre reformă, câte explicații s-au produs despre „greaua moștenire” și nici câte fotografii cu vestă reflectorizantă au însoțit discursul modernizării.
Întrebarea este brutal de simplă. Banii primiți pentru un scop precis au fost folosiți exact pentru acel scop sau nu?
Dacă răspunsul procurorilor va fi al doilea, problema nu mai poate fi vopsită în culorile unei neînțelegeri birocratice.
Fritz, Lațcău, Creiveanu și aparatul Primăriei
Dragoș Boța îi menționează în contextul investigației pe fostul primar Dominic Fritz, pe Ruben Lațcău, devenit între timp conducătorul administrației locale, pe administratorul public Matei Creiveanu și mai mulți funcționari ai Primăriei Timișoara. Antena 3 CNN a prezentat aceeași configurație.
Documentele solicitate de DNA ar privi perioada 2021–2022, tocmai anii în care la Colterm s-au suprapus toate ingredientele unei crize perfecte: subvenții, datorii, insolvență, patrimoniu, certificate de emisii și decizii administrative luate în regim de urgență permanentă.
În 13 octombrie 2026, surse judiciare susțineau că Ruben Lațcău și aproximativ zece persoane din Direcția Economică a Primăriei ar fi fost audiate la DNA Timișoara în legătură cu Colterm. Calitatea procesuală a fiecărei persoane nu a fost confirmată oficial, iar simpla audiere nu înseamnă acuzație sau vinovăție.
Totuși, apariția Direcției Economice în această ecuație nu este tocmai exotică. Colterm înseamnă și bugete, ordine de plată, datorii, subvenții și circuit financiar. Acolo unde se termină discursurile politice, începe semnătura contabilă.
Steliana Stanciu, un nume care apare în informațiile de sursă
În acest context a fost vehiculat și numele Stelianei Stanciu, director executiv al Direcției Economice, funcție pe care o deține din septembrie 2016, după ce anterior a condus Serviciul Buget.
Surse administrative susțin că Stanciu ar fi fost mutată, la ordinul lui Ruben Lațcău, către Direcția de Asistență Socială. Informația nu era confirmată printr-un act public la momentul redactării.
Dacă mutarea există, Primăria poate rezolva misterul foarte simplu, publicând dispoziția, data, durata și motivarea. Dacă nu există, o dezmințire oficială nu necesită nici strategie de comunicare, nici consultant extern.
Patrimoniul Colterm și vechile fantome
Noul dosar nu apare într-un teren virgin. La începutul anului 2021, Primăria Timișoara a contractat firma de avocatură Schönherr și Asociații, pentru peste un milion de lei, în vederea „securizării patrimoniului Colterm și continuării serviciului public de furnizare a agentului termic”.
Ulterior, înainte de intrarea societății în insolvență, patrimoniul Colterm ar fi trecut gratuit la Primărie, fiind invocată hotărârea AGA nr. 15/2021. Potrivit lui Dragoș Boța, transferul gratuit nu ar fi fost aprobat în forma invocată, iar unele dintre bunuri s-ar fi aflat sub sechestru ANAF.
CITEȘTE ȘI: Un pilos plantat ilegal într-o funcție de conducere la Direcția de Sănătate Timiș a rămas fără loc de muncă
Antena 3 CNN mai relatează că Direcția Mari Contribuabili din ANAF ar fi făcut plângere penală împotriva conducerilor Primăriei și Colterm pentru sustragerea unor bunuri aflate sub sechestru, evaluate la aproape 40 de milioane de lei.
În paralel, în 2021 și 2022, Colterm a acumulat amenzi de peste 178,7 milioane de lei, adică aproximativ 35,5 milioane de euro, pentru certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.
Un bilanț admirabil, dacă scopul reformei era să demonstreze cât de repede se poate transforma o societate de termoficare într-un manual practic de insolvență, litigii și dosare.
TermSET vine, Colterm rămâne
Calendarul are și el simțul ironiei. În 12 octombrie 2026, Primăria Timișoara anunța că, din 15 octombrie, TermSET va prelua transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, în timp ce Colterm va rămâne cu producția la CET Sud și CT Centru.
O zi mai târziu, dosarul DNA privind cei 67,8 milioane de lei devenea public.
Când un brand administrativ acumulează suficiente datorii, amenzi și scandaluri, există întotdeauna tentația unui nume nou. Din păcate, procurorii par să aibă prostul obicei de a cerceta documentele vechi, nu identitatea vizuală nouă.
Întrebările care nu mai pot fi împinse sub calorifer
Primăria Timișoara trebuie să explice acum cine sunt persoanele cu funcții de conducere la care se referă ordonanța DNA, ce documente au fost solicitate, care a fost traseul celor 67.840.130 de lei, cine a aprobat plățile și ce rol au avut Dominic Fritz, Ruben Lațcău, Matei Creiveanu și Direcția Economică în deciziile financiare privind Colterm.
Trebuie lămurit și dacă Lațcău a fost audiat în 13 octombrie, dacă au fost chemate persoane din Direcția Economică și dacă Steliana Stanciu se numără printre acestea. Dosarul Colterm explodează la D…
Colterm a fost ani întregi prezentată drept o problemă moștenită, apoi drept o criză gestionată, apoi drept o companie în curs de reformare.
Acum are și un număr de dosar. Iar 45/18/P/2026 este ceva mai greu de cosmetizat decât un comunicat de presă.
