Credit nou, datorii vechi ascunse. Primăria Timișoara mai ia 30 de milioane de euro de la BERD

Primăria Timișoara cere Consiliului Local să aprobe un nou împrumut de până la 30 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu rambursare întinsă pe 14–15 ani. Dosarul este foarte precis când explică suma pe care municipalitatea vrea s-o mai împrumute, dobânda, comisioanele și garanțiile. Devine considerabil mai zgârcit cu detaliile când vine vorba despre întrebarea elementară. Cât mai are orașul de plătit din creditele deja contractate?

Raportul economic enumeră șapte finanțări anterioare, dar nu prezintă soldul rămas pentru fiecare. În schimb, documentele financiare publicate de Primărie arată că serviciul datoriei deja programate pentru 2026–2040 se apropie de 630 de milioane de lei.

Un credit pe 15 ani, lansat în ultimele zile ale actualului mandat

PHCL 516/2026 a fost publicat pe 21 septembrie și autorizează o finanțare externă de până la 30 de milioane de euro. Pentru proiectele noi, maturitatea poate ajunge la 15 ani, iar pentru investițiile deja începute, la 14 ani. Proiectul mai aprobă garanțiile, contul de rezervă și mandatul primarului de a negocia și semna documentația financiară.

Momentul nu este tocmai unul banal. Înalta Curte a menținut definitiv, în 18 iunie, hotărârea privind conflictul de interese constatat de ANI în cazul lui Dominic Fritz. După modificarea legislației, HotNews a indicat 29 septembrie drept ultima zi de mandat, dacă legea nu mai este schimbată.

Calendarul nu transformă automat împrumutul într-un act ilegal și nici nu înseamnă că Fritz va apuca personal să pună toate semnăturile. Hotărârea îl împuternicește pe Primarul Municipiului Timișoara, adică titularul funcției. Problema reală este că administrația lasă în urmă cadrul pentru o obligație financiară care va traversa încă trei mandate de primar.

Șapte credite pe hârtie. Soldul rămâne în afara cadrului

Raportul Direcției Economice face inventarul, ce conține obligațiuni BCR de 150 milioane lei din 2006; credit KfW de 349.664,87 euro pentru clădirile istorice; 51,428 milioane lei împrumutate în 2015 de la Ministerul Finanțelor; 188,907 milioane lei de la BCR în 2020 pentru refinanțarea parțială a datoriei; creditul BERD din 2021 de 20,3 milioane euro, mărit ulterior cu 15,14 milioane; încă 7,5 milioane lei din Trezorerie în 2023; apoi 30 milioane euro BERD contractate în octombrie 2025.

Doar că aceasta este lista banilor contractați de-a lungul anilor, nu factura rămasă astăzi pe masă. Unele împrumuturi au fost rambursate ani la rând. Să aduni valorile inițiale și să anunți triumfal o „datorie totală” ar fi spectaculos, dar contabil ar fi o prostie.

Exact tabelul care ar lămuri situația lipsește din dosarul noului credit, mai exact cât s-a tras efectiv din fiecare finanțare, cât principal s-a rambursat și care este soldul curent. Consilierilor li se cere, așadar, să deschidă încă o linie de 30 de milioane de euro fără ca PHCL 516 să le pună în față, într-o formă consolidată, principalul rămas din cele șapte finanțări anterioare.

Nota de plată deja scrisă pentru anii următori: aproape 630 de milioane de lei

Ce nu spune inventarul creditelor se vede mai bine în proiecția serviciului datoriei. Pentru 2026 sunt prevăzute 35,09 milioane lei, apoi 56,63 milioane în 2027, 54,65 milioane în 2028 și 58,87 milioane în 2029. În 2030 se ajunge la 63,95 milioane lei, după care urmează 61,57 milioane în 2031, 59,21 milioane în 2032, 56,83 milioane în 2033 și 54,44 milioane în 2034.

Pe intervalul 2026–2040, proiecția însumează aproximativ 629,9 milioane lei. Circa 500,15 milioane lei reprezintă rambursări de principal, iar aproximativ 129,73 milioane lei, dobânzi. Nu vorbim despre „datoria actuală”, ci despre fluxurile de plată deja programate. Distincția este importantă, chiar dacă nu face nota de plată mai fotogenică.

Și mai interesant este că această curbă a fost calculată înainte de PHCL 516. Cu alte cuvinte, cele aproape 630 de milioane nu includ noul împrumut.

Vârful vine în 2030. Tot atunci începe să se simtă și noul BERD

Actualul profil al datoriei atinge maximul în 2030, undeva la 63,952 milioane lei, din care aproximativ 48,665 milioane principal și 15,287 milioane dobânzi. Între 2030 și 2034, numai rambursarea anuală de principal rămâne în jurul a 48,665 milioane lei.

Noul BERD vine cu până la patru ani de grație pentru proiectele noi și până la trei ani pentru cele existente, urmate de 11 ani de rambursare a principalului. Dacă finanțarea este contractată în 2026, plățile noului principal intră tocmai peste anii în care datoria actuală are deja cele mai consistente scadențe.

Cât va urca exact vârful din 2030, 2031 sau 2032 nu se poate calcula serios din documentele disponibile. Nu există încă graficul definitiv de tragere și rambursare. Ar fi ușor să inventăm o cifră însă ar fi și inutil. Suprapunerea temporală, în schimb, este limpede.

Din cele 30 de milioane, opt sunt suplimentarea unui credit mai vechi

Pachetul este prezentat public drept „30 de milioane de euro”, dar în interior sunt două operațiuni diferite. 22 de milioane de euro merg spre proiectele noi: Inelul II, cu pod rutier și pod pietonal peste Bega, și Magistrala Verde 16 Decembrie 1989 – Calea Șagului. Alte 8 milioane de euro suplimentează finanțarea pentru termoficare și regenerarea Pieței Traian, proiecte pentru care BERD acordase deja municipalității până la 30 de milioane de euro în 2025.

Primăria pune, firesc, reflectorul pe partea plăcută a bilanțului: câte 11 milioane de euro pentru primele două investiții și finanțări nerambursabile de 77,9 milioane lei pentru Inelul II, 97,3 milioane pentru Magistrala Verde, 63,4 milioane pentru Piața Traian și 248,82 milioane lei prin Fondul pentru Modernizare pentru termoficare.

Comunicatul spune ce intră în oraș. Contractul explică și ce iese din buget.

Dobânda anticipată este EURIBOR la șase luni plus 1,15%, nu 1,15% în total. Se adaugă un comision inițial de 0,50%, adică 150.000 de euro dacă se aplică întregului plafon, precum și comisioane pentru sumele netrase. Comision zero în primele 90 de zile, 0,15% în următoarele 12 luni și 0,5% ulterior. Pre-Acordul mai permite până la 40.000 de euro pentru consultantul juridic extern al BERD.

Garanția este bugetul orașului, iar procentul de 2,88% spune doar o parte din poveste

PHCL 516 pune garanția pe veniturile proprii ale Municipiului Timișoara și conturile de Trezorerie. Se constituie și un cont special de rezervă pentru serviciul datoriei, iar bugetul local va suporta integral ratele, taxele și cheltuielile neeligibile. Consiliul Local nu votează, așadar, o felicitare adresată BERD, ci cadrul unei obligații financiare de lungă durată.

Primăria invocă un grad de îndatorare de numai 2,88% pentru 2026, mult sub plafonul legal de 30%. Proiecția urcă la 4,64% în 2027, 4,48% în 2028, 4,83% în 2029 și 5,24% în 2030. Cei 5,5% anunțați public pentru începutul lui 2026 nu contrazic neapărat cifra: execuția pe 2025 indică 5,48%.

Numai că nici 2,88%, nici 5,48% nu trebuie confundate cu totalitatea obligațiilor financiare. Chiar raportul Primăriei precizează că anumite finanțări pentru proiecte cu fonduri externe nerambursabile nu intră, în condițiile legii, în calculul gradului de îndatorare.

Aici rămâne, de fapt, golul cel mai vizibil al dosarului. Primăria spune cât vrea să mai împrumute, pe câți ani și cu ce garanții. Publică inclusiv o proiecție care arată aproape 630 de milioane de lei de plătit până în 2040. Dar nu pune lângă noul credit un tabel banal și obligatoriu, care să arate cât s-a contractat, tras, rambursat, sold, dobândă plătită, scadență. Pentru trimestrul II lipsesc inclusiv raportul detaliat al plăților și subregistrul datoriei publice publicate pentru trimestrul anterior.

CITEŞTE ŞI: Când se schimbă ora în toamna anului 2026. Data exactă la care dăm ceasurile înapoi

Nu rezultă de aici că Timișoara este la marginea prăpastiei financiare; cifrele disponibile nu arată apropierea de limita legală. Rezultă însă ceva mai puțin spectaculos și mai greu de cosmetizat. Înainte de a cere încă 30 de milioane de euro, administrația știe să prezinte impecabil cât poate împrumuta. Cât mai are efectiv de rambursat din ce a împrumutat deja rămâne, în dosarul pus la vot, fără total.