Ziua Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş
În fiecare an, pe data de 15 septembrie, credincioșii aduc cinstire Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului. Ierarhul făcător de minuni, ale cărui moaşte se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, s-a născut pe la anul 1568, în oraşul Raguza din Dalmaţia, dintr-o familie de creştini valahi, şi a primit la botez numele de Iacob.
El a beneficiat de o creştere aleasă, iar la vârsta de 12 ani a fost trimis la Ohrida, să înveţe carte. Trei ani mai târziu, tânărul Iacob a ales nevoinţa călugărească, în Mănăstirea Maicii Domnului din localitate.
După cinci ani se duce la Muntele Athos şi intră în obştea Mănăstirii Pantocrator. Aici, după aspre osteneli duhovniceşti, îmbracă schima marelui şi îngerescului chip, sub numele de Iosif. La Pantocrator, Cuviosul Schimonah Iosif “Valahul” s-a nevoit mulţi ani, împreună cu numeroşi alţi monahi greci, români şi macedoneni.
Acolo a deprins meşteşugul luptei duhovniceşti, postul desăvârşit, privegherea de toată noaptea, ascultarea şi smerenia.
Apoi, făcându-se sihastru în pădurile din împrejurimi, a ajuns la măsura desăvârşirii, învrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor şi al rugăciunii neadormite care se lucrează cu mintea în inimă. Pentru sfinţenia sa, el a dobândit încă din timpul vieţii şi darul de a săvârşi minuni, vindecând multe boli. Pentru această era chemat în multe mănăstiri atonite şi îi tămăduia pe călugări de grele suferinţe trupeşti.
Văzându-l umbrit de harul Duhului Sfânt, părinţii l-au chemat în obşte pe Cuviosul Iosif Valahul şi, făcându-l preot, l-au rânduit duhovnic al călugărilor athoniţi.
Era atât de iscusit ca povăţuitor de suflete, încât vestea i s-a dus până la Patriarhul de la Constantinopol. De aceea, a fost numit egumen la Mănăstirea Sfântului Ştefan din Adrianopol, pe care a condus-o, cu multă înţelepciune, vreme de şase ani.
Rânduit ulterior egumen în Mănăstirea Cutlumuş din Athos, renumită ctitorie a domnilor Ţării Româneşti, unde se nevoiau mulţi călugări români şi macedoneni, Sfântul Iosif cel Nou a dobândit şi mai multă recunoaştere.
După ce a format numeroşi fii duhovniceşti, viitorul ocrotitor al Banatului s-a retras în linişte în preajma Mănăstirii Vatoped, însă a fost ales ca Mitropolit al Timişoarei, la vârsta de 80 de ani.
În anul 1650 a fost hirotonit arhiereu, dovedindu-se, în continuare, un mare apărător al Ortodoxiei. Tare în credinţă, în ţelept la cuvânt, blând la inimă şi neadormit în rugăciune, el a săvârşit numeroase minuni.
Se povesteşte până în zilele noastre că Iosif cel Nou a stins, prin puterea rugăciunii, un incendiu care cuprinsese partea de apus a Timişoarei.
El a ieşit din biserică cu Sfintele Taine în mâini s-a rugat cu lacrimi în ochi, până când o ploaie puternică a domolit flăcările dezlănţuite. În anul 1653, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou s-a retras la Mănăstirea Partoş, unde a mai trăit trei ani, dându-şi sufletul în mâinile Domnului în toamna lui 1656.
Ţinând seama de viaţa şi faptele cuviosului Mitropolit Iosif şi stabilindu-se fără putinţă de tăgadă că el a strălucit ca un adevarat vas ales al lui Dumnezeu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 28 februarie 1950, să-l aşeze în ceata sfinţilor, statornicind data de 15 septembrie a fiecărui an pentru cinstirea lui.
Proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş s-a făcut duminică, 7 octombrie 1956, după ce, din vreme, moaştele sale au fost aduse de la Mănăstirea Partoş şi aşezate în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, care îşi celebrează cel de-al doilea hram chiar de ziua Sfântului Iosif cel Nou.
La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Română a decis generalizarea cultului Sfântului Iosif cel Nou în tot cuprinsul Patriarhiei Române, iar în anul 1997 l-a desemnat pe ierarh ca ocrotitor al pompierilor militari din ţara noastră.
La pomenirea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș se prăznuiește și cel de-al doilea hram al Catedralei Mitropolitane din Timișoara.
Sărbătoare în Parcul Rozelor
Vă reamintim că, în fiecare an, de Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului, comunitatea timișoreană se reunește cu bucurie la Ruga Timișoarei, una dintre cele mai îndrăgite sărbători locale, dedicată cântecului, jocului și portului bănățean. Este un prilej de întâlnire între generații, întro atmosferă caldă, autentică.
CITEȘTE ȘI: Cetățenii care doresc să instaleze baterii de stocare a energiei au la dispoziție un ghid
Sărbătoarea din acest an începe astăzi, de la ora 17, în Parcul Rozelor și va aduce în fața publicului bănățean următorul program:
ora 17:00 – spectacol susținut de ansamblurile „Cununa Timișului” (Ghiroda), „Ghiocelul” (Giroc), „Pusta Banatului”, „Flori din Câmpie” (Giarmata Vii), „Sânziene bănățene” (Giarmata), „Timișul Șăgean”;
ora 18:00 – spectacol susținut de Ansamblul „Timișul” Tineret, cu soliștii Alexandra Acs, Ana-Maria Moldovan, Medea Vinereanu, Antonia Oltean, Ana Coțe, Clara Szofran, Ioana Cerbu, Sara Vasilescu, Sara Șdic;
ora 19:00 – Hora de Rugă;
ora 19:15 – joc de Rugă, cu Ansamblul „Timișul” și soliști Anda Sabadoș, David Crișan, Ramona Vița, Ghiță Căltun Brancu, Dana Gruescu, Dumitru Teleagă, Carmen Popovici Dumbravă, Adrian Stanca, Mihaela Petrovici, Dumitru Stoicănescu, Ciprian Pop, Vlad Văcaru și Dorinel Gavriluț Pîrvoni. Dirijori sunt Deian Galetin și Nicolae Baniciu, iar coregrafia este asigurată de Ciprian David, Maria Topciov și Doina Susan.
