Peste 15 angajați ai Primăriei Timișoara reclamă blocarea accesului la muncă după câștigarea procesului. Au apărut și primele plângeri penale
Scandalul de la Primărie nu s-a oprit pe 1 iulie
Scandalul angajaților din Primăria Timișoara care au câștigat în instanță împotriva reorganizării intră într-o nouă etapă.
Peste 15 salariați ai instituției reclamă că, deși au obținut o hotărâre judecătorească executorie, nu au fost lăsați să își reia efectiv activitatea, iar în mai multe cazuri accesul la birou ar fi fost blocat prin cartele dezactivate, uși încuiate sau imposibilitatea de a ponta.
După episodul tensionat din 1 iulie 2026, când angajații au chemat Poliția Română la sediul Primăriei Timișoara, documente noi arată că situația s-a repetat în zilele următoare, inclusiv în 3, 6 și 7 iulie 2026.
Mai mulți salariați au depus notificări, note de prezență și sesizări înregistrate oficial la Primărie, prin care au consemnat că s-au prezentat la serviciu, dar nu au putut intra în birouri sau nu au putut folosi cartelele de acces.
Cazul capătă și o miză penală. Potrivit informațiilor transmise redacției, unii dintre angajați au depus deja plângere penală împotriva Primăriei Timișoara și a unor persoane din conducerea instituției, iar alții urmează să facă același lucru în cursul zilei de miercuri, 8 iulie 2026. Într-una dintre plângerile puse la dispoziție sunt invocate fapte de abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești.
De la litigiu administrativ la plângeri penale
Mai mulți angajați au depus plângeri penale împotriva conducerii Primăriei Timișoara, iar alții urmează să depună miercuri, 8 iulie 2026 și în zilele următoare.
În plângerile către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara sunt indicate, ca persoane reclamate, Ruben Lațcău, în calitate de viceprimar al Municipiului Timișoara, Simona Pop, șef al Serviciului Resurse Umane din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, precum și alte persoane din conducerea instituției, aparatul de specialitate sau Poliția Locală Timișoara care ar fi ordonat, executat sau facilitat faptele reclamate.
Plângerile invocă două posibile încadrări penale: abuz în serviciu, prevăzut de art. 297 alin. 1 din Codul penal, și nerespectarea hotărârilor judecătorești, prevăzută de art. 287 alin. 1 lit. d și e din Codul penal. Angajații susțin că, după pronunțarea Sentinței civile nr. 605/2026 de către Tribunalul Timiș, accesul lor la muncă a fost blocat în fapt, deși acesta se considera în continuare angajat și îndreptățit să își exercite atribuțiile.
În plângeri este descrisă o cronologie a evenimentelor din 1, 2, 3 și 6 iulie 2026: cartelă electronică nefuncțională, acces limitat în clădire, ușă de birou încuiată, broască schimbată, cheie retrasă din panoul central, dispoziții lipite pe ușă și imposibilitatea de a presta activitatea.
Documentul menționează și apelarea Serviciului 112 în 1 iulie, precum și depunerea unei plângeri la ITM Timiș, înregistrată sub nr. 15379/02.07.2026.
Cartele dezactivate, birouri încuiate, acces blocat
În documentele depuse la Primărie apar aceleași formule, repetate de la un angajat la altul: „cartelă dezactivată”, „nu are acces în birou”, „lipsă acces”, „ușă închisă”, „acces interzis”.
Nu sunt simple nemulțumiri verbale, ci sesizări înregistrate cu număr oficial la Primăria Municipiului Timișoara, Direcția Management Intern.
Unii angajați au depus mai multe cereri succesive. Pe 1 iulie 2026, cererea sa a fost înregistrată cu nr. MTM2026-032460, având ca obiect dezactivarea cartelei și mențiunea „înștiințare prezentare la servici, cartela dezactivată”.
Pe 2 iulie apare o nouă solicitare, înregistrată cu nr. MTM2026-032664, cu observația „ref. acces”. Pe 3 iulie, o altă cerere, nr. MTM2026-032795, vizează din nou „dezactivare cartelă”.
Pe 6 iulie, documentul nr. MTM2026-033000 consemnează solicitarea privind dezactivarea cartelei și accesul în birou, iar pe 7 iulie apare o nouă notificare, nr. MTM2026-033223, cu observația „nu are acces la birou și cartela inactivă”.
În nota manuscrisă depusă la 6 iulie, Cheța Vlad-Raul arată că s-a prezentat la ora 8.00, că nu i-a funcționat cartela de pontaj și că nu a putut ajunge la birou.
El solicită să i se comunice în baza cărui act administrativ sau ordin intern i s-a blocat accesul, cine a dispus închiderea ușii biroului și cine a decis dezactivarea cartelei.
Aceeași situație apare și în cazul altor angajați. Goșa Mirela are documente înregistrate în 1, 3, 6 și 7 iulie, în care reclamă dezactivarea cartelei și interzicerea accesului în birou.
Faur-Laudatu Anca Elena, Belu Alina Ramona, Neagu Luciana Liola și Drăgălina Laura Lavinia apar, de asemenea, în setul de notificări și recipise depuse la Primărie în aceeași perioadă.
Sentința civilă nr. 605/2026, invocată repetat de angajați
Angajații își întemeiază solicitările pe Sentința civilă nr. 605/2026, pronunțată la 29 iunie 2026, în dosarul nr. 2617/30/2026. În notele lor, aceștia susțin că hotărârea este executorie și că, în baza acesteia, trebuiau să fie reprimiți la muncă sau să li se permită reluarea activității.
Goșa Mirela arată într-o notă adresată Primăriei Municipiului Timișoara, primarului Dominic Fritz și viceprimarului Ruben Lațcău, că a fost reintegrată în funcția de consilier principal în cadrul Direcției Generale Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar, prin Sentința judecătorească nr. 605/2026.
Ea menționează că s-a prezentat la lucru în fiecare zi, începând cu 1 iulie 2026, indicând inclusiv numerele de înregistrare ale documentelor depuse: MTM2026-032456/01.07.2026, MTM2026-032620/02.07.2026, MTM2026-032794/03.07.2026 și MTM2026-032990/06.07.2026.
CITEȘTE ȘI: Simonis: „E greu să susții că ”Sistemul” te-a atacat atunci când regula pe care ai încălcat-o a fost scrisă chiar de colegii tăi de partid”
În aceeași notă, angajata consemnează că accesul în birou i-a fost obstrucționat, iar cartela dezactivată. Mai mult, notifică Primăria că 7 iulie este ultima zi în care se mai prezintă fizic la muncă pentru a aștepta, fără rezultat, pe holul instituției sau în parcare.
Drăgălina Laura Lavinia formulează o notă de prezență similară. Aceasta arată că a fost reintegrată în funcția de consilier superior, în baza aceleiași Sentințe civile nr. 605/2026, hotărâre pe care o califică drept executorie de drept.
În document, angajata afirmă că s-a prezentat la sediul instituției cu bună-credință și cu disponibilitatea de a-și relua activitatea, dar accesul în biroul în care își desfășura atribuțiile i-a fost împiedicat.
Oameni care spun că au venit să muncească, nu să protesteze
Dincolo de limbajul administrativ, documentele au o încărcătură umană evidentă. Angajații nu formulează doar cereri tehnice despre cartele, pontaj sau uși. Ei consemnează, în mod repetat, că s-au prezentat la serviciu, că au dorit să muncească și că blocajul nu le aparține.
Faur-Laudatu Anca Elena notează că s-a prezentat la locul de muncă la ora 8.00, că a constatat dezactivarea cartelei și că nu a fost lăsată în interiorul instituției decât în calitate de vizitator. Într-o altă notă, aceasta arată că, până la 2 iulie inclusiv, s-a aflat în concediu medical, iar din 3 iulie trebuia să revină la lucru conform hotărârii instanței.
Ea cere „de urgență” intrarea în birou pentru ridicarea documentelor și continuarea activității.
Belu Alina Ramona consemnează că pe 6 iulie 2026 s-a prezentat la locul de muncă la ora 7.35, a pontat, dar cartela fusese dezactivată.
Aceasta menționează că până la 1 iulie a fost în concediu medical, iar din 2 iulie trebuia să revină la lucru, conform hotărârii instanței. În documentul depus, reclamă că accesul în birou i-a fost interzis și cere soluționarea problemei.
Goșa Mirela notează, în mai multe documente, că s-a prezentat la locul de muncă la ora 7.40 sau 8.00, a încercat să ponteze, dar cartela i-a fost dezactivată.
Într-o formulare puternică, aceasta susține că situația este „complet nefirească” și contrară demnității umane, precizând că și-a demonstrat buna-credință și disponibilitatea de a-și relua activitatea.
Întrebarea care apasă administrația. Cine a dat ordinul?
Documentele depuse de angajați au un nucleu comun. Salariații cer Primăriei să le spună cine a decis blocarea accesului.
Ei solicită numele persoanei sau autorității din instituție care a ordonat dezactivarea cartelelor, închiderea birourilor, schimbarea încuietorilor sau interzicerea accesului fizic la locul de muncă.
Aceasta este, de fapt, întrebarea centrală a întregului caz. Dacă peste 15 angajați reclamă același tip de blocaj, dacă hotărârea invocată este executorie, dacă oamenii s-au prezentat la serviciu și dacă Primăria a înregistrat notificările lor, atunci blocarea accesului nu mai poate fi tratată ca o simplă problemă tehnică de cartelă.
O cartelă nu se dezactivează singură. O ușă nu se încuie singură. Accesul într-un birou al unei instituții publice nu se blochează fără o decizie administrativă, o dispoziție, o listă sau cel puțin o instrucțiune internă. Tocmai de aceea, salariații cer să li se comunice temeiul legal și persoana responsabilă.
Primăria are obligația să explice dacă măsurile au fost dispuse printr-un act scris, printr-o decizie a conducerii, printr-o instrucțiune a Direcției Management Intern, printr-o intervenție a Resurselor Umane sau printr-o comunicare transmisă personalului de pază.
Lipsa unui răspuns rapid amplifică problema, pentru că oamenii reclamă imposibilitatea de a presta muncă, nu doar disconfort administrativ.
Reorganizarea ajunge la Parchet
Cazul reorganizării din Primăria Timișoara intră, prin aceste noi documente, într-o etapă mult mai delicată. Nu mai este vorba doar despre disputele politice și administrative legate de reducerea posturilor, eficientizare sau organigramă.
Acum, miza este dacă o instituție publică respectă efectiv o hotărâre judecătorească atunci când oamenii vizați se prezintă la serviciu.
Primele plângeri penale schimbă centrul de greutate al scandalului. În plângerea formulată de Cheța Vlad-Raul se susține că blocarea accesului, schimbarea broaștelor, folosirea personalului de la poartă pentru limitarea accesului și eventuala afectare a calității de asigurat medical ar reprezenta acte materiale ale unor fapte penale.
Aceste susțineri urmează, evident, să fie verificate de organele judiciare, iar persoanele reclamate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Pentru Primăria Timișoara, cazul nu mai poate fi lăsat într-o zonă gri. Instituția trebuie să explice dacă angajații au sau nu dreptul să revină la lucru, ce efect atribuie Sentinței civile nr. 605/2026, în baza cărui act au fost dezactivate cartelele și cine răspunde pentru blocarea accesului în birouri.
Într-un stat de drept, o hotărâre judecătorească nu se oprește în turnichet, nu se pierde în sistemul de pontaj și nu se amână până la termenul birocratic din august.
Ea trebuie aplicată prin acte clare, asumate și verificabile.
Până atunci, imaginea care rămâne este una apăsătoare: peste 15 angajați ai Primăriei Timișoara, câștigători în instanță, veniți dimineața la muncă, dar rămași în afara birourilor, cu recipise în mână, cartele inactive și primele plângeri penale îndreptate împotriva instituției și a conducerii administrative.
