„Cupolă de foc” deasupra Europei: Primul mare val de caniculă lovește și România, iar temperaturile vor fi greu de suportat.
În Europa revin temperaturile caniculare la doar câteva săptămâni după valul de căldură mortal care a cuprins continentul. Agenția meteorologică spaniolă AEMET a emis deja alertă de cod galben în unele zone ale țării, din cauza unei „creșteri semnificative” a temperaturilor, în timp ce în nord-est a fost emisă o alertă portocalie pentru ploi și furtuni.
În România sunt așteptate temperaturi de peste 34 de grade în iunie
Potrivit prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), temperaturile vor crește treptat în majoritatea regiunilor țării, iar în unele zone maximele vor ajunge la 34 de grade Celsius.
Totuși, perioadele cu instabilitate atmosferică și averse nu vor lipsi.
Și în Europa sunt așteptate temperaturi de 40 de grade în iunie
Meteorologii estimează că cele mai afectate vor fi orașele Sevilla, Zaragoza și Córdoba, unde la începutul săptămânii viitoare, temperaturile se vor apropia de 40°C. În plus, sunt așteptate așa-numitele „nopți tropicale”, în timpul cărora temperaturile nu scad sub 20°C timp de 24 de ore.
Franța, care luna trecută, în timpul unui val de căldură fără precedent a înregistrat numeroase decese, se pregătește pentru vârfuri de până la 39°C în sud-vest și în regiunea Bordeaux.
În Portugalia, temperaturile vor începe să crească sâmbătă, 20 iunie, și probabil vor rămâne foarte ridicate săptămâna viitoare, cu vârfuri care ating 40°C sau chiar mai mult în unele regiuni, potrivit meteorologului Maria João Frada.
„Vorbim deja despre temperaturi în jur de 35-40°C la începutul săptămânii viitoare, însă pragul de 40°C se va limita la zonele din interiorul țării: Valea Douro, Valea Tagus și interiorul Alentejo-ului”, explică Frada, adăugând că temperaturile ar putea ajunge la 35°C de-a lungul coastei de vest.
Meteorologii din Italia avertizează că săptămâna viitoare, mase de aer cald din latitudinile subtropicale din interiorul Africii de Nord vor pătrunde în țară, aducând temperaturi caniculare în sud, în timp ce la Florența temperaturile ar putea ajunge la 40°C.
Chiar și țările de obicei mai reci vor începe să se încălzească în zilele următoare.
Şi temperatura din câmpiile dunărene interioare din Bulgaria și România se va îndreaptă spre 38°C, în timp ce la Budapesta este așteptată să urce în intervalul 36-37°C, pe măsură ce promontoriul de înaltă presiune se extinde peste Bazinul Carpatic.
„Aceasta nu este doar o altă săptămână fierbinte deoarece prezintă semnele structurale ale unui blocaj atmosferic, și nu al unui val de căldură trecător”, explică pentru Euronews Earth Ionna Vergini, fondatoarea wyf24, citată de stiripesurse.
„Decalajul structural” al Europei în fața căldurii intense
Vergini numește această creștere bruscă de temperatură un „caz de manual al «noii normalități»”, deoarece gazele care captează căldura continuă să încălzească planeta.
„Europa de Sud a dezvoltat o toleranță comportamentală la căldura extremă, oamenii schimbându-și stilul de viață, dormind după-amiază, trăgând obloanele, etc. Numai că aceasta este o adaptare comportamentală, nu una biologică și nu protejează infrastructura fizică.”
Rețelele electrice, chiar și în cele mai fierbinți regiuni, se luptă să facă față consumului maxim din cauza aerului condiționat, în timp ce multe sisteme de transport public au fost proiectate pentru pragurile termice ale sfârșitului secolului al XX-lea și sunt, prin urmare, vulnerabile la căldura intensă.
Săptămâna trecută, orașul Torino, din nord-vestul Italiei, a suferit pene severe de curent deoarece valul de căldură din mai a pus presiune pe rețeaua electrică locală.
Rețeaua de trenuri și tramvaie pentru navetiști Transilien din Franța a îndemnat deja publicul să verifice orarele trenurilor înainte de a ajunge la gară, din cauza potențialelor perturbări legate de valul de căldură.
Pericolele ascunse ale nopților tropicale
Creșterea viitoare a temperaturilor va fi însoțită și de o creștere a nopților tropicale în mare parte a Mediteranei.
Acest fenomen are deja un impact asupra serviciilor publice, cum ar fi școlile, care iau în considerare ajustarea programului examenelor, pentru a-i proteja pe elevii care dorm puțin din cauza temperaturilor ridicate din timpul nopții.
„Foarte probabil căldura prelungită din timpul nopții este o amenințare și mai mare pentru sănătatea publică decât vârful din timpul zilei”, explică Vergini. „Atunci când minimele nu scad sub 20°C și, în cele mai grave cazuri, rămân peste 25°C – așa-numitele «nopți supertropicale» – organismul este privat de fereastra sa vitală de recuperare, iar sistemul cardiovascular este solicitat constant să răcească organismul”. „Mortalitatea excesivă în timpul valurilor de căldură este mult mai strns legată de o serie de nopți consecutive cu minime ridicate decât de o singură după-amiază toridă.”
Nopțile tropicale sunt adesea mult mai fierbinți în orașe din cauza efectului de insulă termică urbană. Practic, căldura rămâne prinsă între edificiile înalte și este absorbită de suprafețele mari de asfalt și beton din centrele urbane, după care este eliberată înapoi în aer.
