Premieră în administrația din România. CJ Timiș lansează „reforma cu stimulent” – milioanele care conving comunele să fuzioneze

Premieră în administrația din România. CJ Timiș lansează „reforma cu stimulent” – milioanele care conving comunele să fuzioneze

După decenii de dezbateri sterile despre reforma administrativ-teritorială, județul Timiș preia inițiativa și propune un model revoluționar: comasarea voluntară susținută financiar.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a anunțat lansarea unui proiect pilot care transformă fuziunea localităților mici dintr-o „sperietoare” legislativă într-o oportunitate de investiții masive.

Bani pe masă pentru dezvoltare, nu pentru birocrație

Miezul propunerii este un model simplu și pragmatic. Localitățile care decid să se unească de bunăvoie vor primi un stimulent financiar direct.

CJ Timiș va pune la dispoziție un fond special prin care noile unități administrativ-teritoriale (UAT) vor beneficia de sume cuprinse între 10 și 20 de milioane de lei, în funcție de numărul de locuitori.

Aceste fonduri nu reprezintă un cec în alb, ci o investiție directă în infrastructura critică. „Primarii vor putea merge la referendum și vor spune: dacă trece, școala care stă să cadă va fi reabilitată în 12 luni cu bani de la Consiliul Județean”, a explicat Simonis.

De ce acum? Radiografia supraviețuirii

Anul curent a fost unul extrem de dificil pentru comunele mici, multe dintre ele ajungând la limitele subzistenței. În prezent, localitățile sub 1.500 – 2.000 de locuitori alocă cele mai mari procente din buget pentru cheltuieli de personal și funcționare, rămânând cu resurse minime pentru investiții.

Prin comasare, aparatul birocratic se reduce drastic. Numărul de primari și viceprimari se înjumătățește. În plus, se elimină structurile paralele (secretari, contabili, arhitecți). Numărul consilierilor locali scade, eficientizând procesul decizional.

Libertate de alegere, nu comasare forțată

Un punct cheie al strategiei este voluntariatul. Simonis avertizează că o reorganizare „făcută artificial” prin lege de la București nu va funcționa și va genera rezistență.

„Mai bine o faci cu dorința de a te uni și cu cine dorești… și scapi de etapa în care Guvernul comasează pe cine vrea, cum vrea”.

În plus, localitățile care fac pasul acum ar putea fi exceptate de la viitoarele procese de reorganizare teritorială forțată pe care Guvernul le-ar putea impune prin lege.

Apel pentru un „Anghel Saligny” al comasărilor

Deși Timișul face primul pas, miza este națională. Președintele CJ Timiș îndeamnă Guvernul să înființeze un Fond Național pentru Reformă, un mecanism similar programului „Anghel Saligny”, dar dedicat exclusiv stimulării fuziunilor.

„Discutăm de ani de zile de reforma administrativă, de comasare a localităților mici, care nu se pot susține singure. Acest an a fost un an extrem dificil pentru aceste localități, mai dificil decât alți ani.

În schimb ne lovim de reticență, atât a primarilor, dar să nu vă surprindă, mai ales a locuitorilor localităților care ar trebui să se desființeze prin comasare.

Există orgolii locale majore, există patriotism local, există dispute între localități învecinate. Există în Timiș o particularitate pe care n-o regăsești în toată țara, sate întregi sau comune în care majoritari sunt maghiarii, sunt bulgari, sunt sârbi, sunt germani sau, mă rog, comunități importante din aceste minorități.

Prin urmare, nu-și doresc schimbarea denumirii sau relocarea, mă rog, comasare cu alte localități și de câte ori am încercat și în Timiș, dar și în alte localități, alte județe din România să facem referendumul, acela de alipire, nu s-a întrunit majoritatea, nici volum și nici majoritate afirmativă, pozitivă pentru pentru comasare.

Ne-am gândit cum putem să-i facem pe oameni să înțeleagă beneficiile, pentru că în acest moment, în infrastructura din județul Timiș și în toată România există lipsuri și e nevoie de investiții pentru a aduce această infrastructură la standardele actuale.

Stimulent că am spus…hai să nu obligăm comunitățile să se comaseze, să nu hotărâm printr-o lege că X și cu Y devin o comună. Atunci oamenii sunt mai vehemenți împotrivă și dacă o faci artificial, nu o să aibă continuitate, n-o să funcționeze cum trebuie lucrurile acolo.

Dacă le explici oamenilor că o astfel de comasare aduce imediat ceva în localitatea lor, că ăsta e proiectul nostru, 10-15-20 de milioane în funcție de numărul locuitorilor din localitățile care se unesc, dacă o fac voluntar, au pe deoparte acest stimulent de 10-15-20 de milioane pe care îi dăm de la nivelul consiliului județean.

Și primarii vor putea merge la referendum și vor spune dacă trece acest referendum, școala care stă să cadă va fi gata renovată în 12 luni, cu bani de la Consiliul Județean. Dacă nu, n-avem bani.

La modul concret și pragmatic, da, cred că ar trebui înființat un fond național pentru a rezolva această problemă, pentru că dacă două-trei-cinci comune din Timiș se unesc, e bine pentru ele și pentru noi, dar la nivel de țară nu va însemna un mare impact. Și noi vrem că această reformă să fie aplicată în toată România.

Cred că un vot național, un “Anghel Saligny”, dacă doriți, strict pe comasări, ar trebui înființat și ar stimula localitățile să adere la acest concept.

În paralel, ar trebui ca în legea reorganizării viitoare, să spun așa, cine a făcut comasare de bunăvoie nu va mai intra în procesul de reorganizare teritorială pe care o gândește Guvernul prin lege.

Adică, astăzi ai posibilitate să te unești cu comuna învecinată, cu care nu ai rivalități, cu care poate ai un istoric comun. Dar dacă o lași să facă guvernul, s-ar putea să hotărască că Becicherecul merge la Săcălaz sau Dudeștii vechi în altă parte.

E mai bine s-o faci cu și din dorința de a te uni și cu cine dorești. Ai și stimulent economic local de la consiliu, ai și buget național pentru asta și scapi de etapa în care guvernul comasează pe cine vrea, cum vrea. Astfel, banii pe care îi investim în aceste construcții de infrastructură pe care le propunem noi se vor recupera.

Pentru că nu mai ai doi primari și patru viceprimari sau, mă rog, în funcție de rangul localității, nu mai ai doi secretari, 2 arhitecți, nouă consilieri locali, unsprezeze consilieri locali.

Totul se înjumătățește aproape și într-o perspectivă bugetul, bugetele cele două localități odată se unesc și nu mai au cheltuielile cu personalul pe care le au astăzi, care pentru localitățile care sunt medii ori mici, sub 1500 -2000 de locuitori, au cele mai mari cheltuieli. Sunt cu salarizarea.

Să fim serioși, da, deci este o abordare – nu vă obligăm să vă comasați”, subliniază liderul CJ Timiș, punctând că această reformă nu mai poate fi amânată la nesfârșit, dar trebuie făcută cu tact, respectând particularitățile etnice și identitare ale comunităților.

Fuziunea Voluntară a două Comune Mici

Pentru acest exercițiu, luăm exemplul a două localități vecine (Comuna A și Comuna B), fiecare având sub 1.500 de locuitori și bugete care abia acoperă funcționarea de zi cu zi.

Infuzia de capital Imediată este sesizabilă. Prin parteneriatul cu Consiliul Județean Timiș, noua entitate administrativă primește un stimulent financiar nerambursabil între 10 și 20 de milioane de lei.

Destinația banilor este pentru investiții urgente în infrastructură (apă, canal, școli sau drumuri) care altfel ar fi durat zeci de ani din bugetele proprii.

Apar și beneficii tactice și identitare. Propunerea CJ Timiș vine cu o protecție strategică pentru comunitățile locale.

Una ține de autodeterminare. Comunele aleg singure cu cine se unesc (de exemplu, localități cu istoric comun, precum Dudeștii Noi și Becicherecu Mic), evitând o comasare forțată de la București cu parteneri nedoriți.

Alta este imunitatea la reorganizarea impusă de la centru. Localitățile care fuzionează voluntar acum nu vor mai fi supuse procesului de reorganizare teritorială viitor impus de Guvern prin lege.

CITEȘTE ȘI: Consorțiu medical unic pentru județul Timiș. Alfred Simonis: „Vrem eficiență, nu ghetouri medicale”

Eficiența în proiecte este încă un avantaj. O comună mai mare are un punctaj mai bun pentru atragerea de fonduri europene și naționale, depășind pragul de „buget de subzistență”.

Dacă referendumul de alipire trece, locuitorii nu pierd doar o primărie, ci câștigă o capacitate de investiții de 20 de ori mai mare în primul an, prin bonusul oferit de Consiliul Județean.