România este printre puținele țări din Europa în care persoanele cu intoleranță la gluten nu pot lua masa în oraș. Mai mult, o mare parte din hrana zilnică a acestora este achiziționată de pe internet, deoarece în magazine foarte puţine produse au pe etichetă certificarea „fără gluten“, cu spicul de grâu barat. Prețul acestor produse este ridicat, iar pacienții nu beneficiază de nici un ajutor financiar de la stat.
Diagnostic pe viață
Boala celiacă este denumirea afecțiunii de care suferă persoanele cu intoleranță la gluten. Este o boală autoimună care persistă toată viața, în care glutenul, o proteină care se găsește în cereale precum grâul, orzul, secara, provoacă leziuni ale mucoasei delicate a intestinului subțire de fiecare dată când este consumat.
„Simptomatologia este vastă și nespecifică: dureri abdominale, diaree, constipație, deficit postural sau ponderal, anemie feriprivă care nu răspunde la terapia cu fier, dermatită herpetiformă. Subliniez că nu este o alergie, ci o boală autoimună care implică o predispoziție genetică, putând fi asociată cu alte afecțiuni ca, de exemplu, diabet zaharat de tip I și tiroidă autoimună.
Aproximativ o persoană din o sută se confruntă cu boala celiacă, deși există multe persoane nediagnosticate. În rândul copiilor cu factori de risc, diagnosticul de boală celiacă îl primește unul din 20 de micuți. Metodele de depistare actuale prin teste serologice pot exclude, în unele cazuri, endoscopia digestivă cu biopsia duodenală, necesară pentru certificarea diagnosticului.
Cu toate acestea, diagnosticul afectează viața întregii familii”, spune dr. Oana Belei, medic pediatru și gastroenterolog, de la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” Timișoara. Potrivit medicului timișorean, care coordonează Centrul regional de monitorizare a bolii celiace din vestul țării (județele Timiş, Arad, Hunedoara, Caraş-Severin și Mehedinţi), deși boala poate debuta la orice vârstă, cei mai mulți pacienți ajung la medic la vârste mici, deoarece apar probleme de creștere.
Riscuri majore
Regimul alimentar le oferă pacienților cu boală celiacă o viață fără probleme medicale, dar care implică costuri materiale mari și limitarea vieții sociale, deoarece, în România, oferta alimentară este limitată și scumpă. „Ajunși la maturitate, când nu mai este evident deficitul postural sau ponderal, unii pacienți renunță la regimul alimentar, iar simptomele reapar. Pe termen lung apar probleme mari de sănătate: osteoporoză cu fracturi pe os patologic, limfom intestinal cu celule T, anemii severe, tumori digestive și infertilitate la femei”, spune dr. Oana Belei.
Boală fără leac
Boala celiacă nu are leac, la propriu. „Boala e pe viață. Nu există vindecare. Singurul lucru pe care pot să îl facă pacienții este să urmeze un regim fără gluten. Nu există tratament. Sunt în studiu medicamente care să aibă proprietatea de a digera glutenul înainte de ingestie. Ar fi bine-venite astfel de tratamente deoarece, la noi, în România, oferta de produse fără gluten este limitată, iar prețurile sunt mari”, spune dr. Oana Belei.
Regimul presupune eliminarea din alimentație a tuturor produselor care conțin gluten. „Glutenul se regăsește aproape peste tot: în produse de panificație, fructe uscate, mâncăruri cu sosuri și paneuri, lactate și brânzeturi, dulciuri, bere, cafea, în produse cosmetice, ca de exemplu ruj, chiar şi în lipiciul de pe timbre. Pacienții trebuie să fie atenți să nu ingereze accidental această proteină. Dintre cereale, sunt permise porumbul, orezul, meiul, hrișca, quinoa, amarant, roșcove, tapioca, manioc, cartofi, castane, ovăz certificat fără gluten”, a precizat dr. Oana Belei.
Ce gust are viața fără gluten?
Pentru majoritatea copiilor diagnosticați la Spitalul de Copii „Luis Țurcanu” Timișoara, viața fără gluten are gust de mămăligă, servită cu carne, cu sarmale, cu brânză, cu magiun, o mămăligă sărată sau dulce, în funcție de momentul zilei sau de eveniment. Alternativele sunt scumpe și trebuie achiziționate în prealabil de pe internet sau din farmacii.
„Mămăliga este alimentul de bază, în România, în majoritatea familiilor unde trăiesc pacienți cu boală celiacă. Familiile suportă cu greu povara financiară. Și cei care au bani suferă, din cauza ofertei restrânse. În Occident, aproape fiecare restaurant are în meniu și produse fără gluten. În Timișoara, o singură patiserie-cofetărie oferă, la comandă, produse fără gluten proaspete. Ce avem e puțin și costurile sunt mari”, spune dr. Oana Belei.
70 de lei, cea mai ieftină pizza
Internetul oferă celiacilor informaţii cu privire la foarte puţine firme producătoare de produse fără gluten sau distribuitori în România de produse „de afară“, care pot fi achiziţionate însă pe bani grei. Preţurile la astfel de produse sunt cu adevărat mari: un kilogram de mix făină fără gluten pentru pâine costă 44,99 lei (de 20 de ori mai scumpă față de cea clasică), o pungă de griș de ovăz fără gluten de 500 de grame se vinde cu 15,20 lei, o baghetă de 175 de grame – cu 22,60 lei, napolitane 95 grame – cu 7,99 lei, iar grisine 52 grame – cu 13,50 lei. La patiseria-cofetărie, prețul unei bucăți de pizza cu diametrul de 26 de centimetri pleacă de la 70 de lei, iar cel al unui kilogram de tort, de la 220 de lei.
„Prețurile sunt mari pentru că este vorba de grâu modificat genetic, iar pe întreaga linie de producție a alimentelor fără gluten trebuie să fie înlăturat orice risc de contaminare”, a precizat dr. Oana Belei.
Deși se găsesc în farmacii, produsele fără gluten nu beneficiază de compensare sau gratuitate pentru persoanele asigurate.
„Pacienții nu au nici un fel de ajutor din partea statului. Există posibilitatea de încadrare cu diagnosticul de boală celiacă în grad de handicap ușor, dar beneficiile financiare sunt mici, iar evaluările periodice în cazul unei boli care nu are vindecare contribuie la epuizarea pacienților”, spune dr. Oana Belei.
Unde se găsesc produse fără gluten în Timişoara
În Timișoara, produse proaspete fără gluten pot fi cumpărate de la L’Amande (ISHO, Splaiul Protopop Meleție Drăghici nr. 4, bl. U1). Alimente fără gluten sunt comercializate și în magazinele „dm drogerie markt”, în unele farmacii, supermarketuri și magazine cu produse naturiste.
Potrivit site-lui celiaci.ro, timișorenii pot opta pentru unele feluri de mâncare fără gluten la Lamia’s Kitchen – Online și Biofresh, în timp ce bookingham.ro adaugă în listă localurile La Calul Alb, Little Hanoi, Pepper – Steak and Shake. Unităţile de alimentaţie publică din capitala Banatului ar fi bine să încerce să se dezvolte în această direcţie şi să vină cu oferte/meniuri pentru persoanele cu intoleranţă la gluten.
