Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul
Creștinii ortodocşi de pretutindeni sărbătoresc luni, ca în fiecare an pe 24 iunie, împreună cu romano- şi greco-catolicii, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Acesteia i se asociază o suită de obiceiuri şi tradiţii populare de origine precreştină, praznicul fiind cunoscut la români şi sub numele de Sânziene sau Drăgaică.
Dacă în calendarul bisericesc figurează de obicei datele morţii unor sfinţi, Maica Domnului şi Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă, ei fiind omagiaţi atât la data naşterii, cât şi cu prilejul altor evenimente din viaţa lor pământească.
Fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei este cunoscut sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a vestit venirea Mântuitorului Iisus Hristos.
Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul proroc al Vechiului Testament şi, totodată, cel care face legătura cu Noul Testament, şi şi-a început activitatea misionară în anul 26 d. Hr., primul an al guvernării lui Pilat din Pont. Sfântul Ioan propovăduia Împărăţia Cerurilor şi săvârşea „botezul pocăinţei” celor ce veneau la el şi îşi mărturiseau păcatele.
Sânzienele
Sărbătoarea creştină a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul poartă în popor numele de Sânziene, făcând trimitere la un străvechi cult solar. Imaginaţia arhaică a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea jucând.
CITEȘTE ȘI: Întreruperi de curent în județul Timiș, în perioada 24 – 28 iunie
Ele sunt socotite zâne ale câmpului care dau puteri deosebite florilor şi buruienilor, transformându-le în plante de leac.
Ziua de Sânziene este considerată sfântă şi reprezintă în tradiţia populară un prilej de a sărbători soarele şi vara.
Bătrânii credeau că în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie) se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu cea pământeană
