„Viața a fost, pentru mine, cea mai bună sursă de inspirație”, afirmă interpretul Pera Todorovici

Născut în comuna Foeni, în 8 mai 1947, Pera Todorovici a cunoscut, încă de la vârstă fragedă, frumusețea muzicii populare. „30 la sută din populația de atunci a Foeniului era formată din sârbi.

Familia mea locuia în zona de români, unde l-am avut ca vecin pe Uica Vanu – care cânta în orchestra satului. Uica Vanu cânta la saxofon, fratele lui, Manu, la taragot, iar Giță – fiul lui Uica Vanum cânta la acordeon.

Vecini fiind, îi auzeam mereu cum repetă și nu o dată m-am dus și la ei acasă să-i ascult. Acolo mi s-a imprimat cântul românesc. Tatăl meu iubea și el muzica, de multe ori ne cânta melodii sârbești și românești. Avea și talentul de a compune pe moment, în funcție de situație, poezii scurte și mama nu o dată l-a dojenit spunându-i «Ce îmi răspunzi în cânt, prin versuri?»”, își amintește interpretul.

Talentul muzical i-a fost descoperit de învățătorul de la școala sârbă din Foeni: „Tomislav Chirici, așa îl chema pe învățătorul meu, a descoperit că am voce, și prima dată am cântat în serbările școlare”.

După absolvirea studiilor, Pera Todorovici s-a angajat la UMT, unde a activat în orchestra uzinei, condusă de Ionel Bogdan. Nu a fost singurul ansamblu în care a cântat, amintiri la fel de frumoase având și din vremea în care a colaborat cu ansamblul IJTL-ului.

Dar, cum pasiunile din copilărie nu se uită ușor, Pera Todorovici nu a putut sta deoparte de muzică, și astfel, pas cu pas, cu o carieră care se întinde pe mai mult de trei decenii, Pera Todorovici a reușit să-și ocupe un loc binemeritat în rândul interpreților de muzică populară sârbească – la început, iar mai apoi, în cea românească. Dintre melodiile sale cele mai cunoscute amintim „Tu ești floarea vieții mele”, „Nu mi-aș da eu satul meu”, „Miere dulce de albine”, „Și eu am fost june odată”, „Neînsurat mi-s”, „De la o vreme mama-mi spune-ntruna” și „O trecut o vară-ntreagă”.

Pera Todorovici își compune singur textele melodiilor și, după cum mărturisește, „viața a fost, pentru mine, cea mai bună sursă de inspirație. M-am inspirat din viață, dar am căutat mereu să văd doar partea ei frumoasă”. A avut mare grijă, de-a lungul carierei, să rămână fidel propriului stil artistic:

„Este foarte important, pentru un artist, să-și facă un public și să-l fidelizeze, pentru că, practic, prin public existi!” Și ce poate fi mai frumos pentru un artist decât să primească, din partea publicului său, dovezi de prețuire. ”Un ardelean care trăiește în Belgia a venit odată special la Timișoara ca să mă cunoască. La fel, am avut pe cineva din Canada care a venit până aici să ne întâlnim. Ambii m-au contactat pe Facebook, un avantaj al mijloacelor de comunicare moderne”.

Fidel publicului său, Pera Todorovici merge mai departe pe drumul cântului popular. Cu drag pentru vers, cu drag pentru melodie, cu drag pentru public!


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns