Unii procurori din Timiş s-au obişnuit să denatureze adevărul

Dacă în ediția din 27 octombrie 2017 a ziarului nostru vă relatam că, „Într-un sat din Timiș, dreptatea umblă cu capul spart„, în articolul de față vă vom prezenta cum înțeleg să-și facă meseria cei care ar trebui să contribuie la repararea capului spart al dreptății.

Ați aflat din articolul precedent că, în septembrie 2014, mai mulți membri ai Asociației Agricole Comunitatea Urbarialiștilor din Jdioara (sat aparținând de comuna Criciova, aflat la o distanță de 20 de kilometri de Lugoj) au sesizat DNA Timișoara cu privire la săvârșirea de către fostul președinte al asociației, Petru Crivineanțu, a infracțiunilor de gestiune frauduloasă și delapidare, persoana respectivă fiind acuzată, în principal, că a cheltuit în scopuri personale, nu pentru întreținerea pășunilor pe care să poată paște animalele localnicilor, banii (peste 230.000 de lei) primiți în numele asociației de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Timiș.

Mai arătam tot atunci că, după două luni, în noiembrie 2014, DNA Timișoara și-a declinat competența și a redirecționat sesizarea localnicilor din Jdioara către Parchetul de pe lângă Judecătoria (PJ) Lugoj. În aceeași toamnă, procurorii lugojeni au dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de gestiune frauduloasă și delapidare însă și-au oprit cercetările un an mai târziu.

În octombrie 2015 ei au ajuns la concluzia că în dosarul respectiv au de-a face cu infracțiunea de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta (fondurile APIA), prevăzută de articolul 18 din Legea 78/2000, infracțiune care este de competența Direcției Naționale Anticorupție. Astfel, PJ Lugoj și-a declinat și el competența în favoarea DNA Timișoara, care continuă partida de ping-pong și, după un an și jumătate de putrezit în sertar, în primăvara anului 2017, dosarul nr. 2009/P/2014 este retrimis la PJ Lugoj! Practicanții de alba-neagra ar putea lua lecții de la procurorii timișeni, nu-i așa?

Trei ani și trei luni pentru un răspuns halucinant: fapta nu există!

În fine, în decembrie 2017, după trei ani și trei luni de la depunerea sesizării, localnicii din Jdioara au aflat și rezultatul cercetărilor intense efectuate de procurorii lugojeni: cauza se clasează, pentru că fapta nu există! Așadar, deși la un moment dat ajunseseră la concluzia că se află în prezența unei infracțiuni din aria de competență a DNA, adică una destul de gravă, după peste trei ani de „investigații”, procurorilor lugojeni li s-au aprins beculețele și și-au dat seama că n-au ce să ancheteze…

Dincolo de uimitoarea viteză de reacție a oamenilor legii, cel mai șocant element al acestui dosar rămâne, de departe, motivarea ordonanței de clasare semnată de procurorul de caz Monica Pop, în data de 8 decembrie 2017. Redăm câteva pasaje:

„Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat că suspectul Crivineanțu Petru, în calitate de președinte al Asociației Agricole Comunitatea Urbarialiștilor din Jdioara, a solicitat și primit subvenții de la APIA Timiș în interesul asociației, care are caracter non profit și scopul acesteia este ajutorarea persoanelor nevoiașe și dezvoltarea comunității. Suma de 237.797,29 lei primită drept subvenție a rezultat că a fost folosită strict în interesul asociației, în cauză fiind efectuată și o expertiză contabilă pentru verificarea destinației sumelor cheltuite.

Toate cheltuielile efectuate au fost justificate cu documente legale și s-au dovedit a fi efectuate în interesul asociației și nu au fost însușite, folosite sau traficate de către suspect. În susținerea plângerii nu au fost propuse de către petenți nici un fel de probe care să stabilească o altă situație de fapt sau care să constituie indicii că suspectul ar fi săvârșit faptele reclamate, aceștia doar presupunând existența unor nereguli ce au dorit a fi verificate. Având în vedere cele de mai sus, constatăm că în cauză nu au fost comise infracțiunile de delapidare și gestiune frauduloasă, neexistând nici o acțiune de folosire, traficare sau însușire a sumelor provenite din subvenție în interesul propriu al suspectului și în dauna asociației, nefiind pricinuite pagube cu ocazia administrării sau conservării bunurilor asociației”.

Donații pentru săraci din fondurile de la APIA?!

Sinceri să fim, am mai văzut răstălmăciri ale realității confecționate de reprezentanții diverselor instituții publice, dar argumentele înșirate de procurorul de caz în această ordonanță de clasare l-ar face oricând invidios pe baronul Münchhausen. Să le luăm pe rând… Așa cum îi arată și denumirea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sprijină practicarea agriculturii, nu este o fundație care face donații personelor nevoiașe, deci cei 237.797 lei primiți de Asociația Agricolă Comunitatea Urbarialiștilor erau destinați întreținerii pășunii, nu puteau fi dați săracilor. Bine, nu că ar crede cineva bazaconia asta cu „ajutorarea persoanelor nevoiașe”…

Parchetul Lugoj asigură servicii de curățătorie?

În al doilea rând, procurorul de caz susține că din expertiza contabilă efectuată pentru verificarea destinației sumelor cheltuite reiese că suma de 237.797,29 lei primită drept subvenție a fost folosită de Petru Crivineanțu „strict în interesul asociației” și că sumele de bani „nu au fost însușite, folosite sau traficate de către suspect”. N-o fi înghețat Timișul când a scris așa ceva doamna procuror Pop? Nu de alta, dar am intrat și noi în posesia unei copii a expertizei contabile cu pricina și, ce să vezi, lucrurile stau taman pe dos!

Astfel, încă din start, expertul contabil precizează că, dat fiind faptul că secretarul Asociației Agricole Comunitatea Urbarialiștilor din Jdioara, Nicolae Biriș, și vicepreședintele Costel Ploscariu au demisionat din funcții în anul 2007, respectiv 2009, iar în perioada 2009-2014 asociația a fost reprezentată/condusă doar de Petru Crivineanțu, s-a încălcat actul constitutiv al asociației, care prevede o componență de trei persoane a consiliului director. Mai departe, expertul contabil scrie negru pe alb (sublinierea îi aparține):

„În conformitate cu OUG 34/2013, Ordinul nr. 246/2008 și Ordinul nr. 118/2009 (n.r. – ale ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale), sumele primite de la APIA pentru pășunat au ca destinație: distrugerea vegetației nedorite, curățarea de pietre, cioate, mărăcini și resturi vegetale uscate a pășunii, înlăturarea excesului de apă, asigurarea de îngrășăminte necesare, îmbunătățiri funciare.

Având în vedere plățile efectuate în perioada 2009-2014 de asociație din banii primiți de la APIA pe perioada supusă expertizei, banii nu au fost cheltuiți pentru întreținerea pășunii conform legislației, ci pentru alte destinații, conform actelor depuse la dosar: punere în posesie a terenului, taxe avocat, carburanți, donații, alimente, amenajare pădure, laptop, pază pădure, salarii plus obligații salariale”.

În continuare, expertul contabil scrie așa (din nou, sublinierile îi aparțin): „Facem precizarea că la dosarul cauzei nu sunt prezentate contracte pentru a ști pe ce prestări servicii au fost cheltuiți banii, dacă au fost în interesul asociației sau nu. În acest sens putem exemplifica: pentru combustibil motorină plus benzină consumat conform bonurilor fiscale nu există justificare, adică nu este contract de închiriere/comodat pentru autoturism sau alt bun mobil ce ar justifica consumul; începând cu data de 14.03.2013, în baza HG 84/2013, pe bonurile fiscale aferente combustibilului se trece codul fiscal, pentru a fi nominalizată societatea respectivă, dar pe toate bonurile fiscale depuse la dosar nu este trecut acest cod fiscal, deci nu se poate identifica unde a fost folosit; începând cu 1.07.2005 s-a făcut denominalizarea monedei naționale, dar în registrul de casă din 30.11.2010 este scăzută chitanța de la avocatul P (…), în banii vechi, chitanța nr. 581/19.09.2007, în sumă de 13.000.000 lei, tot în registrul de casă din 30.11.2010 fiind scăzute și următoarele chitanțe de la dnul avocat P (…), deci după aproape 7 ani: chitanța 010/3.02.2003 în sumă de 12.000.000 lei, chitanța 21/4.05.2003 în sumă de 15.000.000 lei; la registrul de casă din 30.11.2014 se scade suma de 2.000 lei la care nu există nici un document justificativ, deci nu se știe destinația acestor bani”. Vă mai amintiți cum susținea, fără să clipească, procurorul de caz cum că “toate cheltuielile efectuate au fost justificate cu documente legale și s-au dovedit a fi efectuate în interesul asociației”? Așa operațiune de albire ca la Parchetul Lugoj mai rar… Mai ceva ca la curățătorie.

Radio Erevan face prozeliți

Și stați, că nu-i gata: cică petenții nu au adus nici un fel de probe care să le susțină acuzațiile, ei “doar presupunând existența unor nereguli ce au dorit a fi verificate”! Pe bune?! Păi tocmai petenții au solicitat expertiza contabilă, aceasta făcându-se pe cheltuiala lor, la sfatul polițiștilor lugojeni, care le-au spus reclamanților că, dacă există o expertiză contabilă, cercetarea penală se va derula mai repede! Celebrul Radio Erevan, cu “nu i s-a dat, ci i s-a luat”, e mic copil pe lângă procurorii de pe malul Timișului.

Cum se schimbă optica în doar doi ani

Chiar dacă lucrurile sunt clare, vă mai servim și cireașa de pe tort: pasaje din textul ordonanței prin care același procuror de caz, Monica Pop, își declina, în 27 octombrie 2015, competența în acest dosar în favoarea DNA Timișoara. Fiți atenți ce frumos zicea doamna Pop în urmă cu peste doi ani:

„Expertiza a fost efectuată, iar concluziile raportului de expertiză sunt în sensul că, în perioada 1.01.2009 – 31.12.2014, Asociația Agricolă Comunitatea Urbarialiștilor din Jdioara a beneficiat de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Timiș de suma de 237.797,29 lei, destinată întreținerii pășunii. Din documentele asociației a reieșit însă că sumele obținute au fost cheltuite pentru alte destinații și fără a se putea stabili dacă aceste cheltuieli au fost făcute sau nu în interesul asociației.

Ca urmare, se constată că, din întreaga sumă primită, 234.494 lei reprezintă un prejudiciu adus Asociației Agricole Comunitatea Urbarialiștilor din Jdioara sau o deturnare de fonduri”. Bine, asta se întâmpla în urmă cu peste doi ani, poate între timp s-o fi schimbat alfabetul, de a ajuns doamna procuror de caz să înțeleagă contrariul din datele prezentate în expertiza contabilă…

Istoria se repetă

Din păcate, halucinanta motivare din această ordonanță de clasare nu reprezintă o situație singulară în parchetul din Lugoj atunci când vine vorba de anchetarea familiei Crivineanțu. Eforturile procurorilor lugojeni de a-l scoate basma curată pe fiul lui Petru Crivineanțu, omul de afaceri Tiberiu Crivineanțu, acuzat de mai mulți proprietari de păduri din zona Jdioara-Criciova de tăieri ilegale de arbori din fondul forestier, au fost anihilate doar de verticalitatea magistraților Judecătoriei Lugoj, care i-au obligat pe procurori să-și facă meseria, astfel că, finalmente, Tiberiu Crivineanțu s-a văzut în postura de inculpat și, mai apoi, de condamnat la șase ani de închisoare.

Un alt episod în care polițiștii și procurorii i-au scos nevinovați pe câțiva dintre oamenii de încredere ai lui Tiberiu Crivineanțu: în 21 decembrie 2013, aceștia l-au desfigurat în bătaie pe unul dintre localnicii ce au îndrăznit să protesteze împotriva furtului de lemne din pădurile Jdioarei, Lazăr Jurca, însă procurorul de caz – culmea coincidenței, aceeași Monica Pop! – a semnat ordonanța de clasare a dosarului penal deschis ca urmare a plângerii victimei, iar prim-procurorul i-a confirmat decizia! Ca și în cazul anchetei derulate în bătaie de joc ce-l avea ca protagonist pe Tiberiu Crivineanțu, ordonanța de clasare a fost desființată de Judecătoria Lugoj, parchetul a emis o nouă ordonanță de clasare, iar Lazăr Jurca, scârbit de atitudinea procurorilor, a renunțat la luptă.

Alt exemplu de profesionalism “made in PJ Lugoj”: sesizarea făcută în anul 2006 de localnicii din Jdioara cu privire la prezența pe terenul deținut de Tiberiu Crivineanțu a unor șine de cale ferată sustrase din gara Găvojdia a fost îngropată într-un sertar sau aruncată la gunoi, iar șinele respective împrejmuiesc și la această oră, adică după 12 ani, pământul aflat în proprietatea lui Crivineanțu junior.

Purtătorul de cuvânt rămâne în trend

Mistificarea pare să reprezinte o stare de spirit în Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, am constatat-o cu propriile simțuri. După ce am aflat de existența ordonanței de clasare în dosarul 2009/P/2014, l-am contactat telefonic pe purtătorul de cuvânt al instituției, procurorul Dorel Ursulescu, solicitându-i o copie a respectivului document. Răspunsul a fost:

“Nu se poate, nu sunteți parte”. N-a fost nici un bai, că ne-au dat o copie bieții petenți, ținuți trei ani și trei luni în joc de glezne și mințiți în față la final, doar că, precum distinșii săi colegi, purtătorul de cuvânt ne-a luat, la rândul său, de proști. Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media – document postat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii – precizează, la art. 27, alin. 3: “În cazul soluţiilor de clasare sau de renunţare la urmărirea penală, se pot elibera, la cerere, copii, din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele din care rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private, precum şi cele care se referă la conţinutul unor probe şi măsuri dispuse, dacă prin menţionarea acestora se periclitează desfăşurarea procesului penal în alte cauze. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt, cu consultarea conducătorului parchetului”. Cum era zicala aia, minciuna are picioare scurte?

Într-un articol postat, în februarie 2016, pe site-ul unui ziar local și intitulat „Bilanţ strălucit pe 2015, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj”, aflăm că procurorii lugojeni au soluționat în anul respectiv 2.194 de cauze, soluțiile adoptate fiind următoarele: 161 rechizitorii, 5 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, 441 soluţii de renunţare la urmărirea penală, 1.587 clasări. Adică peste 70 la sută din totalul plângerilor făcute de petenți s-au soldat cu clasări! Ce lipsește din acest spectaculos bilanț pare să fie numărul ordonanțelor de clasare întocmite pe modelul celei prezentate în articolul de față…