Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Obiceiuri şi tradiţii din bătrâni

Credincioşii bisericilor creştine apostolice îi sărbătoresc astăzi pe Ucenicii Domnului, Sfinţii Petru şi Pavel pentru ortodocşi, respectiv Petru şi Paul, potrivit calendarului catolic. Celebrarea are loc anual la dată fixă, însă este precedată de o perioadă de post cu durată variabilă, stabilită în funcţie de ziua Învierii.

Petru, fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturiseşte în numele ucenicilor dumnezeirea lui Iisus, dar se şi leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălţarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor, iar Matia este ales ca apostol în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.

Sfântul Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon şi, în ultima parte a vieţii, la Roma. Apostolul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie, în aceeaşi zi săvârşindu-se din viaţă şi Sfântul Pavel, motiv pentru care cei doi sunt prăznuiţi împreună.

Sfântul apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin şi a fost discipol al învăţatului Gamaliel. Saul, după numele său de iudeu, locuia în Tars şi era un mare persecutor al creştinilor, omul care a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului, i se arată Hristos, într-o lumină orbitoare, şi îl mustră:

„Saule, Saule, pentru ce mă prigoneşti?”. Se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat, din porunca împăratului Nero.

Obiceiuri şi tradiţii din bătrâni

Ziua care precede sărbătoarea Apostolilor este dedicată spiritelor cerului care, potrivit tradiţiei, umblă libere prin lume în ajunul praznicului, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva acestor spirite răzbunătoare cu ajutorul amuletelor: ei poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile, pentru ca ei să-i protejeze pe agricultori împotriva furtunilor, iar   grânele lor să fie bogate. În mediul rural, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează începerea secerişului şi jumătatea verii agrare.

Bătrânii credeau că Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, pe care acesta îl consultă de fiecare dată când ia decizii importante. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat Sfântului Petru cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile acestuia. Fiind şi stăpânul cămărilor cereşti, Sfântul Petru hrăneşte animalele sălbatice, îndeosebi lupii, această zi fiind denumită şi sărbătoarea lupilor.

Tot Sfântului Petru îi revine şi atribuţia de protejare a recoltelor: el topeşte în bucăţele mici şi fierbe grindina, pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele. Se mai povesteşte că, în ziua praznicului, Sfântul Petru împlineşte o dorinţă importantă până la sărbătoarea Bunei Vestiri credincioşilor care ţin post negru în ajun. Din această zi, cucul şi privighetoarea nu mai cântă, până la Buna Vestire, orânduită în Calendarul Ortodox la 25 martie.

În tradiţia populară se spune că, până în această zi, nu se scutură merii. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru. De aceea se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrişoare, cireşe, zarzăre şi colivă şi miere în fagure. După ce au fost sfinţite, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Totodată, la Moşii de Sânpetru, gospodinele dau de pomană oale cu apă, pentru ca rudele trecute la viaţa veşnică să aibă din ce să-şi astâmpere setea. Prin tradiţie, femeile împart şi vase cu mâncare gătită, căni cu lapte şi vin împodobite cu flori şi cu cireşe.

Din respect pentru rudele trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia de Sfântul Ilie. Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase sau seci de miez.

Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane, iar aceste sălbăticiuni nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere atât prietenilor, cât şi vecinilor, urându-le să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul.

În ziua praznicului este sărbătorit şi personalul care lucrează în  administraţia penitenciarelor, căci Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, care au suferit în temniţă, au fost aleşi ca ocrotitori spirituali ai închisorilor.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare