Se deschide o nouă celulă pentru deșeuri la Ghizela

Conducerea Consiliului Județean Timiș a recepționat joi subcelula 2.1 de la deponeul ecologic de la Ghizela. Aceasta este o parte a celulei 2, a cărei construcție și amenajare a început în urmă cu patru luni.

„Consiliul Județean Timiș și Retim, în urma unei proceduri de achiziție publică, au încheiat anul trecut un contract cu asocierea dintre SC Porr Construct SRL și C&E Consulting und Engineering GmbH pentru proiectarea și execuția celulei 2, lucrări care au ca termen luna aprilie 2018. Până în prezent, a fost finalizată subcelula 2.1. Am decis să facem această recepție parțială a lucrărilor, tocmai pentru că subcelula 2.1, așa cum a fost proiectată și construită, poate fi deja utilizată pentru depozitarea deșeurilor, fapt ce ne permite să începem procedurile de închidere a celulei 1”, a spus președintele CJT, Călin Dobra. Cheltuielile de proiectare și execuție pentru celula 2 se ridică la 15 milioane de lei, iar subcelula recepționată joi a fost finalizată înainte de termenul de 83 de zile prevăzut în contract.

Terenul pe care s-au construit instalaţiile de gestionare a deşeurilor din județul Timiș, cu o suprafaţă de 58,9 hectare, este amplasat în intravilanul extins al localităţii Şanoviţa, fiind în proprietatea comunei Ghizela.

Cea mai apropiată aşezare umană este localitatea Şanoviţa aflată la 1,5 kilometri vest de amplasament, iar cel mai apropiat curs de apă (la 350 de metri) este pârâul Minişul Mort.

Depozitul de la Ghizela a fost proiectat cu o capacitate totală de circa cinci milioane de metri cubi și o perioadă totală de viaţă estimată de 41 de ani. Depozitul, inaugurat în vara anului 2011, a fost proiectat cu cinci celule, din care prima are perioada de exploatare de cinci ani şi capacitatea de depozitare de 623.000 de metri cubi, iar în fiecare din celelalte patru se poate depune gunoi timp de nouă ani, la o capacitate de exploatare de 1.127.075 de metri cubi.

Doar construirea depozitului și echipamentele aferente au costat 72 de milioane de lei. Întreaga investiție, însă, finanțată din fonduri europene și constând în deponeu, utilaje, stații de transfer și lucrări de închidere a depozitelor existente, s-a ridicat la peste 200 de milioane de lei.

Dealuri de deșeuri

La fața locului, depozitul de deșeuri nepericuloase de la Ghizela nu arată deloc special. Pe drum îți sucești zadarnic gâtul în căutarea perdelei forestiere care ar fi trebuit să înconjoare întreg depozitul. Abia lângă gard se observă câteva rânduri de copăcei. Intrarea este foarte bine păzită, inclusiv de un dulău, care se lasă prea ușor enervat de roțile autoturismelor ce pătrund pe poartă.

Mașinile cu deșeuri vin, urcă pe un cântar uriaș, apoi pleacă, ori la sortare, ori către depozit. Celula 1 pare arhiplină, în sensul că a devenit un adevărat deal de gunoaie, pe care se plimbă în voie un tractor. Un stol de ciori dă târcoale celulei, înainte să se stabilizeze pentru a recupera ce se mai poate folosi de acolo drept hrană. Semicelula 2 e, de fapt, o nouă groapă, mărginită de un terasament, căptușită cu pietriș și așternută cu o folie albă, care ar trebui să oprească scurgerea lichidului provenit din gunoaie în sol.

Din loc în loc se zăresc capetele unor țevi, care vor fi folosite la colectarea levigatului (lichid care a străbătut un depozit de deșeuri, dizolvând sau antrenând substanțe nocive pentru mediu din materialul prin care a trecut). Lângă această proaspătă amenajare se mai află câteva gropi uriașe, care vor deveni, în timp, celulele 3, 4 și 5. În zare, nu prea departe, se văd turla unei biserici și casele din Șanovița.

Măsuri pentru eliminarea mirosurilor

Partea interesantă este că nu oamenii care locuiesc cel mai aproape de depozit se plâng cel mai mult de mirosurile neplăcute emanate de acesta, ci cei din alte localități învecinate. Problema a fost ridicată de mai mulți ani și discutată în cadrul Consiliului Județean Timiș.

„Știu că au mai fost anumite sesizări legate de mirosuri, în mod special sesizări venite din partea locuitorilor din această zonă. Stația de levigat a fost în această iarnă finalizată, în ceea ce privește mărirea capacității, iar în această primăvară, în 2018, vom demara un nou proiect legat de stația de levigat, cel privind calitatea aerului, vor fi schimbate filtrele”, a dat asigurări președintele CJT, Călin Dobra.

„Va veni o aparatură specială de măsurare a cantității de hidrogen sulfurat care se emană. Levigatul nu miroase, el miroase atunci când noi încercăm să-l reciclăm, atunci se amestecă și produce acele gaze. În urma investiției în acest sistem de filtrare, mirosurile se vor putea elimina în proporție de 95 la sută”, s-a arătat optimist și Traian Stancu, vicepreședinte al CJT.