Recuperarea și afirmarea identității

În cele aproape trei decenii scurse de la Revoluție asistăm la o efervescență a mișcării monografice, iar de vreo zece ani încoace aceasta se datorează, în primul rând, Asociației Publiciştilor Presei Rurale în Banat, ai cărei membri sunt unii dintre reprezentanții acesteia.

Într-o lume a globalizării căreia i s-au aliniat milioane de români, deci și sute de mii de bănățeni răspândiți pe mapamond în căutarea unui trai mai bun, a te reîntoarce la rădăcini, la memoria locului unde te-ai născut sau în care ți-ai petrecut ani din viață, e un act de recuperare și de afirmare a identității, dar și de cinstire a memoriei locurilor și oamenilor.

Forța acestui topos căruia îi datorăm atât din existența noastră ne însoțește ca o umbră oriunde ne-am afla, chiar dacă experiența globalizării, de atâtea ori, ne obligă să evităm a vorbi despre locurile de acasă. Recent am avut ocazia să răsfoiesc filele unei cărți („Monografiștii satelor bănățene”, Ed. Eurostampa, 2017), scrise de profesorul Ioan Traia (foto), muzeograf la Muzeul Satului Bănățean și animatorul asociației de care am amintit la început și care prezintă 74 de bănățeni de profesii și ocupații diferite (profesori, preoți, juriști, medici, ingineri, economiști, jurnaliști, fotografi, animatori culturali, interpreți de muzică populară etc.) pe care îi unește aceeași pasiune: istoria și memoria locurilor în au trăit sau în care trăiesc.

Este remarcabil faptul că timp de ani la rând acești contemporani ai noștri au adunat date, documente și fotografii, pe care apoi le-au fructificat în lucrările lor.

Unii dintre ei nu mai aparțin decât sufletește și afectiv satelor bănățene, pentru că sunt de mult timp plecați în orașe.

Cu toate acestea, ei simt chemarea rădăcinilor și periodic se reîntorc în aceste sate, fie pășind din nou pe ulița de altădată, fie prin intermediul numeroaselor monografii pe care le-au realizat. În acest veritabil dicționar al monografiștilor contemporani din Banatul Istoric, întâlnim numele universitarilor Ioan Viorel Boldureanu, un împătimit al literaturii dialectale, Stelian Boia (Arad) și Mircea Măran (Novi Sad), al scriitorului Dușan Baiski, căruia îi datorăm excelentul portal „Banaterra”, al istoricului Ioan Hațegan, care este autorul unui ghid pentru elaborarea monografiilor rurale.

Alte nume de monografiști din acest dicționar, probabil nu exhaustiv, dar oricum impresionant ca și cuprindere: Vasile Barbu (Uzdin), Gheorghe Blejușcă și Ștefan Gheorghe Tomoiagă (Săcălaz), Octavian Gruița și Ion Murariu (Giroc), Traian Galetaru și Ioan Olărescu (Comloșu Mare), Dumitru Tomoni (Făget), Valentin Bugariu (Birda) și, desigur, autorul cărții, Ioan Traia, căruia îi datorăm numeroase monografii ale unor sate din Banat.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Recuperarea și afirmarea identității

  1. ROMÂNIA TREBUIE SĂ INTERZICĂ PARTIDELE CONSTITUITE PE CRITERII ETNICE (gen U.D.M.R.). ASTFEL DE PARTIDE SUNT O RUŞINE PENTRU DEMOCRAŢIE!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare