Prof. dr. Viorel Șerban: „Existența Politehnicii a schimbat fundamental fața Timișoarei!”

– Despre învățământ se discută mult în spațiul public, și o mare parte dintre opinii sunt emise de persoane care nu sunt dascăli, dar au tangență cu școala prin copiii sau nepoții lor. Dumneavoastră, cadru didactic universitar cu experiență și rector al Universității Politehnica din Timișoara, cum vedeți parcursul acestui sector atât de important, în ultimele două decenii și jumătate?
– Aș spune că, per ansamblu, a fost o evoluție cu sincope. Tot ceea ce se întâmplă la nivelul societății a dus la dezvoltarea sistemului: mă refer aici la noile forme de educație, la accesul la informație. Cea mai mare problemă, pe lângă cea a salarizării – care duce, uneori, și la unele resurse umane de o calitate îndoielnică, o constituie deficitul de imagine. Societatea în general, în care îi includem și pe cei implicați în educație, mă refer aici la părinți, dar și goana după senzațional au făcut ca, atunci când se vorbește despre învățământ, să fie punctate aspectele negative, în detrimentul celor pozitive. Unele universități și licee s-au dezvoltat și asigură absolvenților o pregătire și competențe care îi fac să fie căutați pe piața muncii, nu doar peste hotare, ci și la noi în țară, în companiile multinaționale. Din păcate, există însă și structuri care parazitează domeniul educațional, fiind transformate practic în sisteme de asistență socială. Mă refer aici la unele universități, licee și școli de proastă calitate, să o spunem direct. Sunt licee cu rata zero de absolvire a examenului de bacalaureat sau facultăți care produc șomeri. Părerea mea este că s-a greșit atunci când s-au format universități, licee de-a valma, iar ulterior Agențiile de Asigurare a Calității nu au reușit să facă curățenie în domeniu. De aceea învățământul e subfinanțat: prea multe universități, prea multe licee care nu pot asigura un învățământ de calitate. Resursa umană a unei instituții de învățământ se pregătește în ani, există în marile universități un spirit care le asigură prestigiul.

– Putem încadra fără ezitare, în rândul instituțiilor care fac cinste școlii românești, Universitatea Politehnica din Timișoara, cea mai veche instituție de învățământ superior din orașul de pe Bega.
– Cu siguranță. Avem, în prezent, 13.500 de studenți, dintre care mai mult de 13.000 frecventează forma de învățământ la zi – cei mai mulți din centrul universitar timișorean. Dar „Poli” reprezintă mult mai mult pentru acest oraș. După Marea Unire din 1918, prima instituție de învățământ superior care s-a înființat la Timișoara a fost Politehnica. Se întâmpla în 1920, în urmă cu 96 de ani. În perioada interbelică, tot ce a însemnat dezvoltare culturală, tehnică, socială a orașului a ținut de Politehnică. Timișoara n-ar fi fost orașul de azi fără Poli. Afirm fără nici o urmă de îndoială că existența Politehnicii a schimbat fundamental fața Timișoarei!

– Viitorul sună bine?
– N-are cum altfel. Practic, forța Politehnicii rezultă și din faptul că Timișul este o zonă bogată, care se va dezvolta și în continuare. Pe lângă nivelul performant al pregătirii absolvenților suntem și o unitate cu performanțe în cercetare. Politehnica își va duce, pe mai departe, rolul ei de institut cu responsabilitate publică, socială, culturală, adică ceea ce au gândit cei ce au înființat această școală la sfârșitul Primului Război Mondial.

– Am vorbit, până acum, de instituția în sine… Haideți să discutăm și despre conducătorul ei, despre rector. Cum vedeți această funcție în care ați fost, recent, reales pentru un al doilea mandat?
– Vă voi răspunde la această întrebare spunându-vă că predecesorii mei au fost oameni recunoscuți prin echilibru, moderație, pragmatism, atribute care derivă din statutul acestei instituții. Ideea e că cine ajunge în această funcție trebuie să intre în ceea ce eu numesc haina de rector. De multe ori nici nu reacționăm la anumite situații sau afirmaţii inexacte, false, răutăcioase la adresa universității, pentru că trebuie, instituția și conducătorul ei, să dea un exemplu de civilitate societății.

– Napoleon spunea că fiecare soldat poartă în raniță bastonul de mareșal. În contextul discuției noastre, cum a ajuns Viorel Șerban, tânărul venit din Chișineu Chiș la facultate în Timișoara, rector al Politehnicii?
– În afară de competențele profesionale, am avut și șansa de a mă dezvolta într-un mediu care știe să pună în valoare calitățile individuale. Am avut privilegiul să cresc pe lângă niște dascăli excepționali, și i-aș menționa pe profesorii Carțiș și Trușculescu. Anumite calități organizatorice și abilități de comunicare sunt, de asemenea, importante, dar și capacitatea și plăcerea de a lucra cu oamenii. Eu sunt o persoană sociabilă, țin legătura și cu foștii colegi de liceu, dar și cu cei de facultate. Vreau, însă, să subliniez următorul aspect: toți cei care acced, la Politehnică, în funcții de conducere nu o fac peste noapte. Eu am fost opt ani prodecan, opt ani prorector, apoi am fost ales, în anul 2012, în funcția de rector.

– Cu ce vă delectați în timpul liber?
– La televizor mă uit destul de puțin. Urmăresc în special emisiuni sportive și culturale. Aș vrea să să mă uit mai puțin la emisiuni politice, dar o fac, pentru că trebuie să fiu un om informat. Îmi place să citesc, dar din păcate lipsa timpului mă împiedică să citesc atât cât aș vrea. Mă așteaptă „Muntele vrăjit”, de Thomas Mann să-l parcurg până la final, la fel și un volum al lui Radu Paraschivescu, „România în 7 gesturi”. Nu aș vrea să omit cartea „Phoenix. Însă eu, o pasăre”, scrisă de Nicu Covaci, pe care am citit-o cu mare plăcere, deoarece mi-a amintit de tinerețe. Studenția mea s-a desfășurat sub muzica celor de la Phoenix, într-un oraș boem, cu un aer burghez, așa cum era pe atunci Timișoara.

– Nu aș vrea să încheiem discuția noastră fără să vă întreb ce sfaturi le-ați da tinerilor de azi?
– Să renunțe la tentația câștigului facil, pentru că banii vin și se duc. Să-și construiască o carieră solidă, pentru că numai așa te poți împlini ca om!


Contactează autorul la: [email protected]

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns