Presa germană: Berlinul a propus IEŞIREA temporară a Greciei din ZONA EURO

Ministerul german al Finanţelor a propus ieşirea temporară a Greciei din zona euro pe o perioadă de cinci ani, scrie ziarul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, o informaţie pe Guvernul grec o dezminte, relatează Associated Press în pagina electronică. Miniştrii Finanţelor din zona euro lucrează la o declaraţie comună prin care îndeamnă Grecia să înceapă implementarea reformelor promise cât mai curând posibil, pentru a recâştiga încredere, afirmă surse de la Bruxelles, relatează DPA în pagina electronică.
Eurogrupul îndeamnă Grecia, într-un proiect de declaraţie comună, să treacă rapid la reforme – surse

„Unele măsuri ar trebui, în mod ideal, să fie adoptate deja luni, pentru a genera credibilitate şi încredere cât mai rapid posibil”, a declarat un diplomat UE sub protecţia anonimatului.

Miniştrii urmează, de asemenea, să îndemne Atena să ofere detalii suplimentare despre reformele pe care le-a propus.
DPA: Planul german al unui Grexit pentru cel puţin cinci ani, coordonat cu Merkel – surse

O sugestie germană ca Grecia să părăsească zona euro pentru o perioadă de cel puţin cinci ani a fost coordonată cu cancelarul Angela Merkel, au declarat sâmbătă surse, care au solicitat protecţia anonimatului, pentru DPA.

Presa germană a dezvăluit această propunere, inclusă într-un document de poziţie pregătit de către Ministerul Finanţelor de la Berlin.

Miniştrii Finanţelor din zona euro şi-au exprimat scepticismul, sâmbătă, cu privire la faptul că Grecia va implementa reformele pe care le-a promis în schimbul unui nou plan de salvare, reînviind astfel temeri potrivit cărora ţara ar putea să intre în faliment şi să iasă din zona euro.

Părăsirea blocului monedei europene comune de către Grecia – cunoscută şi ca „Grexit” – a fost mult timp un subiect tabu, însă un ziar german a scris că această opţiune a fost prezentată în mod oficial de către ministrul german de Externe Wolfgang Schaeuble.

Ministrul german a transmis acest document de poziţie şi altor state din zona euro care consideră planul de reforme al Greciei inadecvat şi afirmă că singura opţiune a Atenei este să-şi îmbinătăţească propunerile sau să iasă din zona euro pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, scrie ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) în ediţia care urmează să apară duminică.

Germania este sceptică în privinţa faptului că o în Grecia poate avea loc o „schimbare culturală” din nevoia unei reforme ample, a declarat un oficial UE sub protecţia anonimatului.

Peste zece state din zona euro se află printre sceptici, în timp ce Franţa şi alte câteva state susţin Grecia, a spus sursa citată. Din zona monedei unice fac parte, în total, 19 state.

„Dispute foarte puternice” au loc în spatele uşilor închise, între membrii Eurogrupului, a declarat oficialul. Reuniunea de criză, de la care se aşteaptă orientări pentru zona euro şi summitul de urgenţă al liderilor UE de duminică, urma să se prelungească până noaptea târziu.

Documentul lui Schaeuble nu a fost discutat sâmbătă după-amiaza, a precizat diplomatul.
Cei 19 miniştri lucrează sub presiune pentru a livra un „progres” în criza greacă, care a lăsat Atena fără ajutor internaţional şi clătinându-se la marginea prăpastiei falimentului.

Însă ea poate redobândi accesul la fondul de salvare al zonei euro doar după ce ajunge la un acord asupra reformelor economice cu creditorii. Încrederea între cele două părţi a fost erodată grav în cursul celor cinci luni de negocieri tensionate asupra unui nou program de salvare.

Mulţi miniştri au declarat că nu mai pot crede Grecia pe cuvânt că va implementa reforme economice.

Ministrul austriac al Finanţelor Hans Joerg Schelling a preconizat că „cea mai mare bucată” din negocierile de sâmbătă urmau să vizeze garanţiile pe care Atena le va furniza cu privire la implementarea reformelor, subliniind că Guvernele elene anterioare au eşuat să se ridice la nivelul promisiunilor.

„Timp de cinci ani, am avut de-a face cu asemenea liste (de reforme) care ne-au fost transmise, însă implementarea măsurilor nu a avut loc niciodată”, a declarat Schelling.

„Numeroase Guverne, inclusiv al meu, sunt profund îngrijorate cu privire la angajamentul Guvernului grec”, a declarat secretarul de stat olandez Eric Wiebes, notând că reformele propuse de această dată sunt exact cele respinse prin referendumul din Grecia cu mai puţin de o săptămână în urmă.

O serie de miniştri au declarat că o acţiune legislativă rapidă a Parlamentului grec care să înceapă să implementeze reformele promise ar putea să fie o cale de câştigare a acestei încrederi.

„Majoritatea parlamentară a Guvernului se erodează, în prezent, la Atena, iar ei ar putea să nu mai aibă capacitatea să implementeze, în timp, măsurile cu care au fost de acord”, a avertizat ministrul irlandez al Finanţelor Michael Noonan.

Alţii au insistat asupra nevoii de mai multă „substanţă” în planurile greceşti de reformare. Există îngrijorări în legătură cu faptul că Atena a lucrat la reforme în baza unor propuneri anterioare din negocieri, în contextul în care, între timp, situaţia s-a schimbat.

„Propunerea înaintată este veche, ca o supă reîncălzită, dar fără consistenţă”, a declarat ministrul leton al Finanţelor Janis Reirs pentru postul naţional leton de radio.

„Pe hârtie nu este suficient de bine”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului. „Şi chiar dacă este bine pe hârtie, tot mai avem o întrebare: chiar se va întâmpla?”, a subliniat el.

„Este necesar să primim asigurări şi nu este vorba doar de vorbe”, a declarat ministrul maltez de Finanţe Edward Scicluna. „Scepticismul, ca să zic aşa, este sănătos. Există unii foarte sceptici şi alţii mai puţin sceptici”, a continuat el.

Însă Grecia are nevoie disperată de acces la ajutor internaţional. Potrivit unor estimări, ea are nevoie de 82 de miliarde de euro (91 de miliarde de dolari) în următorii trei ani, potrivit unor surse UE.

În prezent este examinat un plan de salvare în valoare de 76 de miliarde de euro, care i-ar permite Greciei un excedent primar, a declarat sursa citată. Acesta ar fi cel de al treilea pachet oferit Greciei în decurs de cinci ani.

Starea de spirit pesimistă a miniştrilor care participau la reuniune constrasta puternic cu optimismul care a predominat înaintea negocierilor, după ce propunerile elene de reformă au obţinut susţinerea prudentă a creditorilor şi aprobarrea Parlamentului grec.

Între propuneri se află eliminarea scutirilor de TVA pentru insulele greceşti şi creşterea TVA-ului pentru restaurante, alimente de bază, hoteluri şi apă.

Grecia a promis, de asemenea, că va elimina o „subvenţie de solidaritate” acordată pensionarilor mai rapid decât a propus iniţial şi că va introduce măsuri în vederea pensionării la vârsta de 67 de ani.

Propunerile sunt mai apropiate de cererile creditorilor decât anterior, însă există în continuare dezacorduri, în special cu privire la reducerea datoriei şi la rolul pe care să-l joace Fondul Monetar Internaţional în cadrul noului plan de salvare de la faliment.

Berlinul ar fi propus ieşirea temporară a Greciei din zona euro, Atena neagă informaţia

Theodoros Mihopoulos, şeful de Cabinet al premierului grec Alexis Tsipras, afirmă într-un mesaj postat pe Twitter că informaţia publicată de Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung „este complet negată”.

Potrivit ziarului, Ministerul german al Finanţelor a propus, de asemenea, ca Guvernul german să vândă bunuri – nespecificate – în valoare de aproximativ 50 de miliarde de euro (56 de miliarde de dolari) pentru a plăti din datorii.

În schimb, scrie FAS, Grecia ar rămâne în Uniunea Europeană (UE) şi ar primi „asistenţă pentru consolidarea creşterii (economice), ajutor umanitar şi tehnic” suplimentare.

Miniştrii Finanţelor din zona euro participă la o reuniune, la Bruxelles, în care analizează propunerile economice ale Guvernului grec, care speră că-i vor deschide calea către un al treilea plan de salvare a ţării de la faliment.

În cazul în care ei nu ajung la un acord, Grecia se confruntă cu perspectiva ieşirii din zona euro.

Ministrul luxemburgez al Finanţelor Pierre Gramegna a spus apăsat, sâmbătă, la fel ca ceilalţi miniştri, la momentul sosirii la Bruxelles, ce trebuie să facă omologul său grec Euclid Tsakalotos pentru a mai linişti îngrijorările colegilor săi din cele 19 state membre ale zonei euro.

„Este important să găsească paşii concreţi şi totodată modul în care aceste propuneri urmează să fie traduse în iniţiative legislative”, a declarat Gramegna.

„Dacă avem proiecte de lege şi dacă avem perspectiva unui vot în Parlamentul grec, atunci va exista încredere”, a subliniat el.

Gramegna, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene (UE), a declarat că este pregătit să abordeze problema viabilităţii datoriei Greciei şi a ceea ce se poate face pentru uşurarea poverii. Însă, a adăugat el, „finalizarea este altă problemă”.

Pe de altă parte, ministrul grec al Economiei Giorgos Stathakis, i-a îndemnat pe parlamentarii din cadrul Partidului Syriza (extremă stânga) care nu sunt de acord cu politica de austeritate a Guvernului să demisioneze din Parlament.

„Asta este ceea ce aş face eu”, a declarat el pentru postul privat de televiziune Mega.

În total, 16 dintre cei 149 de parlamentari care susţin Syriza – inclusiv doi miniştri ai Cabinetului – nu au susţinut Guvernul prin vot, în noaptea de vineri spre sâmbătă, şi anume prin autorizarea premierului grec Alexis Tsipras să negocieze un al treilea plan de salvare.

Alţi 15 parlamentari, inclusiv doi adjuncţi de miniştri, au semnat o scrisoare către Guvern în care anunţă că nu vor vota noi măsuri de austeritate.

Votul de sâmbătă a declanşat speculaţii cu privire la crearea unui eventual guvern de unitate naţională şi convocarea unor alegeri generale.

mediafax.ro


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns