Parcul dendrologic de la Bazoş, un colţ de rai

În Parcul dendrologic de la Bazoş se află cel mai bătrân stejar din judeţul Timiş, un copac cu o circumferinţă de şase metri, o înălţime de 30 de metri şi o vârstă de aproape 500 de ani. Parcul, aflat la câţiva kilometri de Timişoara, înseamnă pentru mulţi vizitatori un loc aparte.

Deopotrivă pentru bunici cu nepoţei de mână, elevi dornici să acumuleze cunoştinţe noi despre natură sau pentru tineri îndrăgostiţi, locul reprezintă o oază de relaxare. După ce, vreme de mai bine de 17 ani, acest spaţiu a fost uitat de cei care ar fi trebuit să-l întreţină, în ultimul timp parcul a suferit o transformare semnificativă.

A fost odată…

Terenul mlăştinos aflat între Timiş şi Bega, inclusiv pădurea de la Bazoş, s-a aflat în proprietatea contelui maghiar Ludovic Ambrozy, fost ambasador al Austro-Ungariei în Statele Unite ale Americii. El a pus bazele parcului dendrologic, între anii 1909 -1914.

Sub conducerea peisagistului Franz Von Engerhord, directorul grădinii botanice din Düsseldorf, parcul a devenit unul dintre cele mai interesante spaţii de acest gen, unicat în România, bucurându-se de colecţii valoroase de arbori şi arbuşti. Contele maghiar l-a populat cu zeci de specii botanice de pe continentul nord-american, mai ales de la arboretumul Universităţii Harvard.

Parcul a fost proprietatea familiei Ambrozy până în 1934, după care a fost cumpărat de Casa Pădurarilor Statului, care, la rândul ei, l-a dat în folosinţă Institutului de Cercetare şi Amenajare Silvică (ICAS). Din 1954, are statut de rezervaţie ştiinţifică şi, din 1984, de monument al naturii. În 1994, s-a decis ca parcul să fie considerat arie protejată pentru ocrotirea biodiversităţii, genofondului şi ecofondului.

Plantări noi

Dacă, în 1934, Parcul Dendrologic de la Bazoş reunea circa 194 de specii de arbori şi arbuşti, acum, datorită schimburilor de seminţe, colecţia s-a îmbogăţit şi pot fi admirate aici peste 1.100 de specii de pomi, de pe toate continentele. Pădurea naturală de stejar are 150 de ani, este de o frumuseţe deosebită şi se întinde pe o suprafaţă de 36 de hectare.

Colecţia dendrologică de specii nord-americane ocupă 1,5 hectare, iar cea asiatică, un hectar. Parcul în stil peisager, cu specii de diverse origini, se întinde pe o suprafaţă totală de 11,5 hectare, fiind cel de-al doilea ca mărime din ţară. În ultimii ani s-au efectuat plantări noi de pomi, iar anul acesta s-au amplasat bănci şi coşuri de gunoi.

Anul trecut, cu sprijinul Ambasadei Franţei, au fost puse plăcuţe pe arbori, pentru identificarea speciilor. Numărul vizitatorilor a crescut semnificativ, cei mai mulţi venind la sfârşit de săptămână.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 Răspunsuri “Parcul dendrologic de la Bazoş, un colţ de rai

  1. Din pacate , parcul se afla din nou in paragina .
    Furtuna de acum doi ani a doborat foarte multi arbori care nici pana astazi nu au fost indepartati de pe alei .
    Turnul de apa este lasat in paragina , au inceput sa cada bucati imense de piatra , se descompune incet .
    Am observat si arbori Pawlonia care sunt invazivi .
    Poate reusim sa pierdem si acest minunat parc , asa cum se intampla de obicei in Romania .
    Pacat !

Lasă un răspuns