O POVESTE FASCINANTĂ! Pe urmele Reginei Elisabeta, la castelul din Banloc

Duse sunt vremurile când, în centrul comunei timişene Banloc, puteai vedea o mândreţe de castel, în mijlocul unui parc întins pe o suprafaţă de zece hectare, cu alei largi, perfect desenate, arboret din specii rare şi exotice şi statui elegante. Astăzi, impresionantul monument istoric, emblemă a localităţii, mai poate doar să dea mărturie despre o fostă glorie sau să găzduiască, din când în când, evenimente culturale.

parc Banloc

Vastul domeniu ce înconjoară edificiul, ca o grădină sălbăticită, ar oferi un minunat decor pentru un film romantic sau, unui călător care ştie să privească, prilejul de a călca, la propriu, pe urmele Reginei Elisabeta, despre care se spune că ar fi iubit din tot sufletul acest mic colţ de rai bănăţean.

Pe fostul domeniu al paşei, reşedinţa grofului Karácsonyi

Castelul a fost construit în anul 1750, într-un loc atestat documentar la 13 mai 1400, sub numele de Byallak, „locul bivolului”. În perioada dominaţiei otomane, între anii 1522-1717, aici îşi avea reşedinţa de vară paşa, pentru ca, mai târziu, terenul să fie oferit de Maria Thereza banului croat Draşkovici, în schimbul altor teritorii. În 1750, încep lucrările de zidire a actualului castel care, în anul 1783, ajunge să aparţină familiei nobiliare ungare Karácsonyi.

castel_Banloc

Noul stăpân, groful Lázár Karácsonyi, are planuri mari şi, pentru a adăuga un plus de frumuseţe domeniului, aduce tot atunci, la sfârşitul veacului al XVIII-lea, cele dintâi specii rare de copaci din jurul clădirii. Decorate pe întreg parcursul secolului al XIX-lea şi până în primii ani ai secolului al XX-lea, incinta şi parcul îşi sporesc strălucirea. Însă, după Primul Război Mondial, sub ocupaţia sârbă au loc cele dintâi devastări ale proprietăţii, prefigurând parcă jaful la scară mare ce va urma în anii 1948 – 1989.

Copleşit de datorii, ultimul conte Karácsonyi-Keglevich Imre vinde, în anul 1935, ceea ce a rămas din domeniu, inclusiv castelul şi parcul, Reginei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea al României.

Sora Regelui Carol al II-lea se mută în Banat

Principesa căsătorită cu George al II-lea al Greciei, dar divorţată mai apoi, dă 22 de milioane de lei, în banii epocii, pentru a cumpăra castelul de la Banloc. Odată ajuns în stăpânirea ei, complexul este din nou renovat pentru ceea ce se va dovedi a fi ultima lui perioadă de glorie. Cu aplecare spre artă, dar şi spre echitaţie, Elisabeta va petrece mult timp pe meleaguri bănăţene, pictând şi plimbându-se călare pe aleile parcului.

O legendă locală spune că, în drum spre localitatea timişeană, unul dintre aghiotanţii ei a ajuns în mâinile tâlharilor şi că acesta le-ar fi spus răufăcătorilor că principesa a fugit cu un cufăr cu galbeni şi că doar el cunoaşte drumul către Banloc şi ascunzătoarea comorii. Ajuns la noua reşedinţa bănăţeană împreună cu prădătorii, aghiotantul ajută la prinderea lor şi îşi reia slujba, fiind răsplătit pentru devotamentul de care a dat dovadă.

Despre cum arăta domeniul pe atunci, rămân doar mărturiile scrise. Un articol semnat de părintele Ioan B. Mureşianu, publicat în ziarul „Dacia” din 7 august 1939 şi intitulat: „Banlocul. Povestea unui grof – Castelul istoric – Stăpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta”, descrie detaliat ceea ce ochiul privitorului de acum opt decenii putea să surprindă în centrul comunei timişene.

Strălucirea de odinioară se păstrează în… cuvinte

„Frumuseţea Banlocului o dă parcul ce ia o bună parte din aripa dreaptă a satului, sfârşindu-şi zidurile înconjurătoare – ca de cetate – spre centru. La răscrucea aleilor veghează statui şi inscripţii lapidare romane, dăltuite în primele decenii după cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza, după cât mă lămureşte un studiu german de paleografie.

Printre liniile de brazi, stă legat în cercuri şi cu rănile cimentate, unul din cei 100 de acaţi, aduşi din America sub Maria Thereza (1740-1780). Castelul îşi ridică zidurile cu linie gotică îndulcită, cu vârful de săgeată ascuţită, în faţa parcului. A fost zidit pe temelii bătrâne, în 1783. (…)

Sunt adăpostite aici o sumedenie de antichităţi, tablouri rococo, preţioase picturi în miniatură, sculpturi în marmoră, executate de celebri sculptori italieni şi o frumoasă colecţie de arme. O curiozitate deosebită o prezintă colecţia de caricaturi, mumia adusă din Egipt şi un arc de care se leagă o întreagă poveste…”, spune Mureşianu.

castel-Banloc

Astăzi, din câte aflăm de la Cornel Toţa, primarul Banlocului, din toate minunăţiile acelea mai supravieţuiesc… câteva scaune, canapele, un candelabru, un birou, un orologiu, o oglindă şi o masă. Între 1950 şi 1958, casteul trece prin mai multe mâini, apoi e transformat, pe rând, în casă de bătrâni, orfelinat şi şcoală. În perioada postdecembristă, un proiect de reamenajare a lui, ca viitor centru cultural, a murit în faşă, iar astăzi monumentul istoric, cu domeniul aferent, este administrat de Mitropolia Banatului şi poate fi introdus în circuitul istoric ca loc de desfăşurare a unor spectacole sau concerte menite să pună în valoare acustica impecabilă a sălilor.

Un parc… a la Heathcliff, bun pentru evenimente culturale

„Am reuşit să curăţăm parcul, cu forţe proprii, fără să ne atingem de arborii rari care au rămas încă în picioare. Se poate observa şi acum iazul artificial în formă de cruce, populat odinioară cu nuferi. Un alt bazin cu aceeaşi destinaţie nu a avut şansa de a fi salvat. La finele anului trecut, când conacul a găzduit un concert de muzică medievală, ne-am bucurat să constatăm ce public numeros, inclusiv din rândul localnicilor, s-a arătat interesat de eveniment. Şi în parc se pot organiza vara, când acesta se arată în întreaga splendoare, manifestări asemănătoare. Chiar şi în starea în care se află acum, locul oferă o privelişte unică”, ne spune primarul Cornel Toţa, atrăgându-ne atenţia asupra unui detaliu arhitectonic al ansamblului.

„De la distanţă, nu se văd bine amănuntele, dar în partea de sus a peretelui sunt însemnele tuturor zodiilor”, adaugă edilul. Poate că, la un moment dat, şi castelul de la Banloc va intra, totuşi, într-o zodie fastă…


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

3 Răspunsuri “O POVESTE FASCINANTĂ! Pe urmele Reginei Elisabeta, la castelul din Banloc

  1. Am doua statuete care au apartinut Grofului L Karacsonyi. Au fost achizitionate in 1925, de catre parintii antecesoarei mele Michels Ekaterina! Sunt piese de mare valoare! Este cineva interesat de achzitionarea lor?

Lasă un răspuns