Maghiarii încep să vină în spitalele din Timişoara

spital 10

Avem cel mai prost sistem de sănătate din UE, arată Indexul European al Consumatorului de Sănătate, raportul pe anul 2017 clasându-ne pe ultimul loc din 34 de state analizate.

Rezultate slabe au fost evidențiate la majoritatea indicatorilor importanți luați în calcul pentru realizarea clasamentului: drepturile și informarea pacienților, accesibilitatea (timpii de așteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite și extinderea lor, prevenția și farmaceuticele.

Totodată, avem cele mai mari rate la infecțiile intraspitalicești rezistente la tratament și la mortalitate infantilă și, de asemenea, o incidență crescută a cancerului și a bolilor cardiovasculare și la numărul de decese cauzate de acestea. În ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, ne aflăm tot la finalul clasamentului, fiind depășiți doar de Letonia, Muntenegru, Macedonia și Albania.

Potrivit raportului, România are probleme grave în gestionarea sectorului public de sănătate, suferă de o structură învechită și are o rată mare a internărilor care atrage costuri ridicate pentru spitale.

Din rău… în mai rău

Sistemul de sănătate din România a ajuns pe ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, în urma raportului pe 2016, după ce anul anterior a reușit totuși să avanseze două locuri în clasament. Astfel, pentru 2015, realizatorii studiului consemnau că, din punct de vedere al accesibilității, s-au făcut progrese în ceea ce privește accesul în aceeași zi la medicul de familie, accesul direct la medicul specialist, accesul la radioterapie sau chimioterapie după o perioadă mai mică de 21 de zile și reducerea timpului de așteptare la camera de gardă. În plus, erau evidențiate unele progrese în ceea ce pivește reducerea numărului de decese cardiovasculare și prin accident vascular cerebral.

Aceste rapoarte anuale sunt realizate de compania suedeză Health Consumer Powerhouse și are la bază date furnizate de Sistemul European de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice (informații din peste 800 de laboratoare de sănătate publică, care deservesc peste 1.300 de spitale din 31 de state), dar și chestionare completate de către pacienţi.

Timișul și hibele sale

Problemele din sănătatea timișeană sunt cele semnalate în Indexul European, angajații din sistem nefiind surprinși de rezultate. Astfel, potrivit medicului Olimpia Oprea, managerul Spitalului Municipal Timișoara, față de alte județe ale țării, avem cea mai ridicată frecvență a îmbolnăvirii prin cancer și cea mai mare mortalitate cauzată de această maladie.

De asemenea, suntem în urmă față de alte țări în ceea ce privește screeningul și diagnosticarea precoce a bolilor, precum și vizavi de dotarea cu aparatură. ”Spitalul din Gyula (Ungaria – n.r.), un oraș care e mai mic ca Timișoara, deține două angiografe și are și un laborator de hemodinamică (cardiologie intervențională), în timp ce Spitalul Municipal nu are nici măcar un angiograf”, spune Olimpia Oprea.

Bani europeni aduc o gură de oxigen

Conform managerului Spitalului Municipal, achiziționarea de echipamente medicale performante în țara noastră este dificilă din lipsă de fonduri. Este și motivul pentru care la unitatea sanitară timișoreană cele mai importante investiții au fost făcute prin accesarea de fonduri europene.

”Miercuri am depus două proiecte în cadrul programului de colaborare transfrontalieră România-Ungaria, care vizează prevenția și tratamentul bolilor cardiovasculare, respectiv a cancerelor comune, cel de col uterin și colorectal. Astfel, în cadrul proiectului privind patologia cardiovasculară este prevăzută achiziționarea unui angiograf, a trei ecografe pentru secțiile de Medicină Internă, Imagistică și Cardiologie (Ascar – n.r.), holtere pentru tensiune arterială și EKG – foarte importante în prevenția, screeningul și diagnosticarea precoce a afecțiunilor -, paturi speciale pentru compartimentul ATI, patru electrocardiografe și defibrilatoare. Sunt echipamente foarte scumpe. Spre exemplu, un pat special pentru ATI costă 15.000 de euro”, a precizat Olimpia Oprea.

Vizavi de asigurarea prevenției și a tratamentului cancerelor comune, nevoile sunt la fel de ridicate și de costisitoare. Potrivit managerului de la ”Municipal”, colaborarea cu Universitatea din Szeged (Ungaria) și instituția de învățământ superior în domeniul medical din Timișoara va echipa Clinicile Noi și Maternitatea ”Odobescu” cu aparatură achiziționată pe bani europeni.

”Avem nevoie de un computer tomograf și un video colonoscop pentru secția de gastroenterologie și de un turn de laparoscopie 3 D pentru chirurgia endoscopică laparoscopică ginecologică (care costă în jur de 235.000 de euro). De asemenea pentru sterilizarea componentelor acestora din urmă vom achiziționa un sterilizator cu plasmă”, a adăugat Olimpia Oprea.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

4 thoughts on “Maghiarii încep să vină în spitalele din Timişoara

  1. Ce titlu tampit… . Sistemul public de sanatate este in suferinta si trebuie ajutat. Accesati fonduri europene si folositi banii cu cap, fara furturi..

  2. Spitalul municipal nu are macar o cladire decenta, e intr-o fosta cazarma(Clinicile Noi, nu vad insa ce e nou la ele, crapaturile poate), de ce angiograf si alte SFuri vorbim?

Dă-i un răspuns lui Doru Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *