Fostul abator al Timișoarei, tot cu soarta indecisă

Clădirea Abatorului a fost construită între anii 1904-1905, după planurile arhitectului László Székely, pe un teren viran situat între cartierele Fabric și Elisabetin.

Complexul a avut inițial 11 corpuri de clădiri, iar din punct de vedere arhitectural, cel mai important este corpul central, aflat la intrarea în abator.

În incinta abatorului a funcționat fabrica orășenească de lapte, iar în anii ‘30 a fost înființată o fabrică de conserve de carne, a cărei activitate a încetat ulterior. După anul 1990, activitatea abatorului din Timișoara s-a restrâns succesiv, iar în anul 1992 a fost oficial desființat.

CITEŞTE ŞI: Reprezentanţii unei primării din vestul ţării au chemat deţinuţii pentru a face curat în două blocuri sociale

După numeroasele demolări care au avut loc, din complexul abatorului au supraviețuit turnul central, halele laterale, poarta și cele două statui reprezentând un taur și un personaj feminin, respectiv un taur și un personaj masculin. La sfârșitul anului 2006, în plin elan imobiliar, fostul abator urma să se transforme în zonă comercială și rezidențială.

Investiția preconizată se ridica la circa 80 de milioane de euro, iar planul urbanistic zonal aferent a fost depus la Primăria Timișoara de SC Goldale Real Estate SRL, o companie deținută de holding-ul „Țiriac”.

“Comerțul și loisir-ul lipsesc aproape cu desăvârșire în sud, dacă este să calculăm raportat la numărul de locuitori. Din cauză că pentru a trece din partea de nord în cea de sud este nevoie să treci peste două bariere – Canalul Bega și calea ferată – întreaga viață a orașului este perturbată de această migrație continuă”, se menționa în PUZ-ul respectiv. La acel moment, arhitecții precizau că Abatorul devenise o ruină și nu ar mai fi trecut peste încă o iarnă.

Cu câțiva ani înainte, în 2000, proprietarul de atunci al clădirii a dorit, și el, construcția unui mall, dar a renunțat la proiect și la proprietate din cauză că nu s-a permis dărâmarea ansamblului istoric.

Vechea investiție fusese apreciată la 25 de milioane de dolari și ar fi trebuit inaugurată la 1 decembrie 2001. Investiția holding-ului „Țiriac”, care urma să se ridice cu finanțare de la un trust imobiliar spaniol, ar fi trebuit să aibă 60.000 de metri pătrați și să conțină magazine, săli de cinema restaurante, precum și 200 de apartamente. Din Abator ar fi urmat să fie păstrate turnul și fațadele laterale, precum și clădirile-anexă dinspre Bulevardul Eroilor.

De la investiție… la amenzi Criza imobiliară le-a stricat, se pare, spaniolilor cheful de a cheltui bani în Timișoara, așa că Abatorul și terenul aferent de cinci hectare au rămas în paragină.

În anul 2013, viceprimarul de atunci Traian Stoia a făcut demersuri care au dus la amendarea cu 8.000 de lei a proprietarului, pentru nerespectarea legii privind protejarea monumentelor istorice și autorizaţiei de construire.

După cosmetizarea gardului de la stradă și alte câteva demersuri nu s-a mai întâmplat nimic.

În anul 2016, conducerea municipalității și-a anunțat, din nou, intenția de a-i amenda pe proprietari, iar situația s-a repetat la începutul acestui an. Din păcate, aceste sancțiuni, chiar dacă ustură la buzunar, nu rezolvă situația preconizatei investiții și a unei suprafețe mari de teren, situată într-o zonă bună a Timișoarei, dar unde lucrurile nu se mișcă.

Dacă în anii 2000 aici s-ar fi putut ridica singurul mall din partea de sud a orașului, acum situația s-a schimbat, iar investitorii în acest domeniu s-au înmulțit.