Desenele lui van Gogh, expuse la Palatul Baroc

Vincent van Gogh (1853 –1890) este unul dintre cei mai cunoscuţi pictori ai lumii, situat pe aceeaşi treaptă cu Leonardo da Vinci, Rembrandt van Rijn, Peter Paul Rubens, Pierre Auguste Renoir şi Pablo Picasso.

Pe Google este artistul cu cele mai multe căutări. Frumuseţea operei sale şi, poate viaţa sa tragică, plină de îndoieli şi ezitări, l-au transformat într-unul dintre părinţii artei moderne.

Cei care-i iubesc creaţia sunt aşteptaţi joi, la ora 18, la Palatul Baroc, la vernisajul expoziţiei internaţionale de grafică intitulate „Vincent van Gogh – Desenul arhetipal”. „Muzeul de Artă Timişoara prezintă publicului o sută de desene realizate de marele maestru, în cadrul unui eveniment plastic capital pentru cei ce doresc să înţeleagă viaţa şi opera acestui artist. Desenul reprezintă un stil aparte în creaţia lui van Gogh, un spaţiu în care emoţiile sunt exprimate cu multă claritate şi, odată descifrate, fac lumea celui ce le-a creat mai uşor de înţeles. Cunoscătorii se gândesc la contribuţia lui la arta modernă, la minunatele sale peisaje post-impresioniste, la simţul deosebit pentru armonie şi frumuseţe, la autoportretele expresive şi la culorile puternice.

Profanii ştiu doar că a dus o viaţă amară, şi-a tăiat o ureche şi s-a sinucis la 37 de ani. Atunci când privim tragediile care i-au jalonat existenţa, descoperim o minte ascuţită, înzestrată cu o inteligenţă ieşită din comun şi cu o acută sensibilitate. Dar aceasta este doar o frază. Van Gogh ne invită să privim mai atent destinul său individual. Parafrazându-l pe filozoful germano-italian Romano Guardini, a fi inteligent şi sensibil reprezintă o combinaţie periculoasă, pentru că ne face să credem că lumea şi viaţa pot fi diferite, ceea ce generează suferinţă. Într-o perioadă de aproape zece ani, van Gogh a realizat 864 de picturi şi peste 1.000 de desene.

A încercat să se elibereze de tensiunile generate între creativitate şi nebunie, între analiză şi visare, muncind enorm. Desenele se prezintă ca fiind timide, modeste şi singuratice, aşa cum era el însuşi în spatele lumii gălăgioase. Poate acum vom înţelege de ce lucrările sale grafice sunt mai mult decât nişte simple schiţe pentru picturi.

De fapt, ele îl reprezintă pe suferindul Vincent care şi-a sacrificat tinereţea pentru a ne face conştienţi de semnificaţia emoţiilor sale. Van Gogh se află ancorat în tradiţia artiş- tilor umanişti, asemenea lui Rembrandt, care plasează omul şi sentimentele în centrul compoziţiei. Fără van Gogh, Guernica lui Picasso nu ar fi fost posibilă.

Desenele din expoziţia de la Timişoara provin din colecţia industriaşului olandez Hydde Nieland din Dordrecht şi reprezintă heliogravuri tipărite după van Gogh.

Ele au fost publicate la tipografia olandeză Versluys en Scherjon din Utrecht, iar Nieland le-a achiziţionat la Haga, în 1892. După cum reiese din documente, colecţionarul a vândut drepturile de publicare ale desenelor de două ori, pentru că în 1905 Kirchner a scos pe piaţă acelaşi portofoliu, în altă ediţie. Cel original –primul set de heliogravuri după desenele lui van Gogh – este prezentat în această expoziţie, la al cărei vernisaj vor lua cuvântul Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara, şi curatorul Thomas Emmerling.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns