Cele mai noi preţuri ale locuinţelor. Cum sunt în Timişoara faţă de alte mari oraşe

Scumpirile proprietăţilor rezidenţiale, domolite vremelnic în ultimele două luni ale anului trecut, şi-au făcut din nou simţită prezenţa în ianuarie. Cu 0,6 la sută au crescut pretenţiile vânzătorilor de locuinţe din Timişoara, în prima lună a acestui an, când metrul pătrat de spaţiu locativ a ajuns în medie la 1.159 de euro, după ce în decembrie se cifra la 1.159 de euro.

Trebuie spus că preţurile apartamentelor noi au făcut un salt mult mai mare în ianuarie, de peste trei procente faţă de ultima lună din 2017, preţul mediu pe metru pătrat crescând de la 1.144 la 1.179 de euro.

În acelaşi timp, apartamentele vechi care îşi aşteaptă cumpărătorii – acestea având, de altfel, o pondere mult mai mare în totalul pieţei rezidenţiale timişorene – s-au ieftinit cu 0,35 la sută, preţul pe metru pătrat reducându-se de la 1.156 la 1.152 de euro.

Majorări în toate oraşele mari

Fenomenul ieftinirii apartamentelor din blocurile „comuniste” nu e nou şi s-a resimţit în cursul lunii ianuarie, de altfel, în aproape toate marile oraşe ale ţării. În prima lună a acestui an, pe plan național, prețurile medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare au continuat să se majoreze în mod moderat.

În Capitală, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat, per ansamblu, cu 0,64 la sută în ianuarie, de la 1.259 la 1.267 de euro pe metru pătrat util. În vreme ce prețul mediu solicitat pentru un apartament vechi s-a menținut constant, la o valoare de 1.187 de euro pe metru pătrat, unitățile locative din cadrul noilor ansambluri rezidențiale s-au apreciat cu 1,45 la sută, de la 1.306 la 1.325 de euro pe metru pătrat util.

În Braşov, prețul mediu cerut de vânzători a crescut ușor în prima lună a anului, cu 0,2 la sută, mai exact, de la 1.007 la 1.009 euro pe metru pătrat util. În vreme ce apartamentele vechi din oraș s-au ieftinit cu 0,2 la sută (de la 1.011 la 1.009 euro pe metru pătrat), cele nou-construite s-au scumpit cu 1,51 la sută, ajungând astfel la un nivel de preț similar cu cele dintâi, respectiv 1.009 euro pe metru pătrat util (față de 994 de euro pe metru pătrat util).

În Cluj-Napoca – municipiul care a ținut în 2017 capul de afiș în materie de scumpiri – evoluția prețurilor a fost temperată la început de an: un avans de 0,41 la sută la nivelul pieței apartamentelor per ansamblu, de la 1.457 la 1.463 de euro pe metru pătrat util.

Și aici, însă, locuințele din blocurile vechi s-au ieftinit, cu 0,46 la sută de data aceasta, de la 1.507 la 1.500 de euro pe metru pătrat util. Semnificativ mai ieftine decât cele vechi, locuințele noi s-au apreciat cu 1,43 la sută în prima lună a acestui an, de la 1.399 la 1.419 euro pe metru pătrat util.

Constanţa e singurul dintre marile oraşe în care prețul mediu solicitat de vânzători la nivelul preţurilor apartamentelor s-a diminuat în prima lună a acestui an. Este vorba, mai precis, despre o scădere de 0,37 la sută, de la 1.095 la 1.091 de euro pe metru pătrat.

Această evoluție singulară se explică prin faptul că în orașul dobrogean apartamentele vechi au înregistrat cea mai mare marjă de scădere, respectiv 0,92 la sută (de la 1.090 la 1.080 de euro pe metru pătrat util). Locuințele noi, pe de altă parte, s-au scumpit, consemnându-se un avans de 1,26 la sută, de la 1.111 la 1.125 de euro pe metru pătrat util.

Iaşiul este singurul mare oraş care se situează, pe piaţa rezidenţială, sub pragul valoric mediu de 1.000 de euro pe metru pătrat util. Capitala Moldovei, însă, a avut o evoluție interesantă la început de an, înregistrând cea mai mare marjă de creștere la nivel general: un plus de 1,95 la sută, de la 974 la 993 de euro pe metru pătrat.

Interesant este că, în vreme ce prețul mediu solicitat pentru locuințele din blocurile vechi ieşene a rămas constant, la 940 de euro pe metru pătrat, apartamentele nou-construite s-au apreciat cu 3,22 la sută, de la 994 la 1.026 de euro pe metru pătrat uti, depășind astfel, cel puțin pe un segment de piață, pragul psihologic mai sus-menționat.