Amprente bănățene pe harta Capitalei şi cei 20.000 de „mitici ai noştri”

Există prin provinciile țării, și nu de ieri, de azi, reflexul de a vorbi peiorativ despre Capitală și locuitorii ei – despre ”mitici” adică – uitându-se un adevăr esențial: că acești ”mitici” s-au adunat în cetatea lui Bucur din absolut toate colțurile țării, deci inclusiv din Banat și că, dacă întâmplător capitala țării s-ar muta în altă parte, bunăoară la Timișoara, toată această mulțime umană, cu bunele (de obicei trecute cu vederea) și relele ei, s-ar recompune în câțiva ani la fel.

Vă propunem astăzi un alt fel de a privi spre ”mitici”, și anume, de a vedea care sunt amprentele Banatului în toponimia metropolei de pe Dâmbovița.

Timișoara este prezentă pe harta primului oraș al țării printr-un ditamai bulevardul, care pornește din inima Bucureștiului spre vest, în parte paralel cu Drumul Taberei, până aproape de Centura Capitalei.

Cârcotașii ar putea să observe că, geografic, bulevardul Timișoara e orientat mai mult spre… Teleorman decât spre creierul Banatului, dar cetatea de pe Bega nu are de ce să nu se mândrească cu o astfel de asociere: artera bucureșteană omonimă e largă, cu spații verzi cât să se simtă bine un pogan de pe la noi, cu blocuri ”și din celea, și din celelalte”, cu instituții publice, spații comerciale și de birouri, cu linie de tramvai și având, parcă, mai multe locuri de parcare.

Mai modestă ca dimensiuni și edificii (dintre care unele sunt totuși vile) Strada Lugojului din București se dovedește, în schimb, plasată strategic, aproape de ”buricul târgului”, având ieșire la Calea Griviței, nu departe de Podul Grant.

Jimbolia are, la rândul ei, o stradă amplasată decent, care leagă bulevardul Bucureștii Noi de cartierul Dămăroaia, în vreme ce Buziașul se bucură de o stradă mai de periferie, în cartierul Străulești, foarte aproape de lacul omonim.

Există și o stradă Făget, în zona de sud a Capitalei, pe lângă Șoseaua Giurgiului, însă este greu de spus dacă are de-a face cu Făgetul timișean, ținând cond că în țară sunt câteva zeci de localități cu acest nume.

În schimb, cu Recașul nu ne putem înșela – mai ales că intrarea cu acest nume face legătura dintre Șoseaua Alexandriei și, de asemenea, foarte bănățeana stradă Bega.

Nici Banatul de Munte nu este absent din nomenclatorul stradal al Capitalei. O stradă Reșița există în sudul Bucureștiului, în apropiere de bulevardul Constantin Brâncoveanu, în vreme ce artera rutieră Caransebeș este poziționată stragetic, în imediata vecinătate a Atelierelor Grivița, ca pentru a aminti că și municipiul gugulanilor e unul dintre marile noduri feroviare ale țării.

De asemenea, pe harta Capitalei mai pot fi regăsite și câteva toponime geografice emblematice pentru bănățeni – începând cu strada Banat (chiar în vecinătatea de Nord) și continuând cu denumiri precum Timiș, Semenic, Bârzava.

Un detaliu care ar putea să conteze: între 1990 și 2011 (data celui mai recent recensământ), în București s-au mutat cu domiciliul aproape 20.000 de locuitori născuți sau care și-au efectuat cel puțin jumătate din anii obligatorii de școală în cele două județe ale Banatului. Dar aceștia sunt, evident, ”miticii noștri”.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

10 Răspunsuri “Amprente bănățene pe harta Capitalei şi cei 20.000 de „mitici ai noştri”

  1. Ka , Romani am un prieten, care s-a dus si s-a operat la ochi la Szeged si doctorul care l-a operat e ungur care vorbea romaneste.

  2. Slugi cum am fost dar noi românii din Ardeal şi Banat am trăit mult peste nivelul din regat.Diferenţa dintre noi şi voi era ca şi dintre Germania federală si cea comunistă.

    1. Iata ierarhia in functie de PIB/capita (produs intern brut raportat la numarul de locuitori) in 1914, inainte de razboi:
      1. Regatul Romaniei: 18.50 Lire sterline/capita (pentru comparatie, partea ungara a imperiului avea, in medie, 19.00 Lire/capita, iar partea austriaca 36 Lire/capita);
      2. Banat: 18.00 Lire sterline/capita;
      3. Ardeal: 16.56 Lire sterline/capita.
      Clar, da?
      Datele sunt extrase dintr-un studiu amplu realizat in colaborare in anul 2006 de 7 banci nationale (BN a Romaniei, a Austriei, a Serbiei, a Greciei, a Bulgariei, a Albaniei, a Turciei) si care a vizat situatia monetara si economica a provinciilor fostului imperiu austro-ungar si a vecinilor in perioada 1800-1939. Gasesti informatiile si pe site-ul BNR, si pe cel al BN a Austriei.

    1. Hahaha!… Studiaza istoria si o sa vezi cum alergati cu totii cu bratele deschise spre Alba Iulia in 1918, fortand barajele armatei sarbe (de ocupatie), numai sa scapati odata de bozgorii cei nespalati care se stergeau cu voi la dos in fiecare zi.
      Noi va dispretuim cu tot cu trecutul vostru de slugi cu capul mereu plecat, neam de corcituri si slugi tradatoare (Grindeanu a reconfirmat ceea ce stiam cu totii). Pentru noi sunteti ceea ce a fost Australia pentru britanici, un teritoriu de colonizat (da, nici aborigenii nu-i iubesc pe britanici). Oricum, ar trebui sa fiti multumiti: statutul vostru de cetateni de rangul al doilea este mult mai bun decat cel de „natiune tolerata, plebe vagabonda” pe care vi l-au rezervat bozgorii (prin lege de la WC-pesta) pana acum un secol.

  3. Eh, se vorbeste si mai mult in termeni peiorativi despre Banat si banateni, pe seama banatenilor sunt glume vechi si noi… Si nici in vis sa nu viseze banatenii ca Timisoara va deveni vreodata capitala Romaniei! Numai orasele din fostul Regat (principatele Tara Romaneasca si Moldova, care au infaptuit statul roman) isi pot permite sa viseze ca – poate! – vor deveni vreodata capitala. Voi ati fost adoptati.

    1. Prietene, nu stiu cine se ascunde in spatele acestui pseudonim, dar pot sa-ti spun un lucru cu siguranta, Timisoara si banatenii nu au visat si nu vor visa vreodata sa fie capiala Romaniei. E prea multa nesimtire, prost gust, ghiolbanie si tot restul metehnelor mostenite de la ocupantii vostri, acumulate si inradacinate prea bine in voi cei ce constituiti populatia sudista pentru ca cineva de pe aici sa-si doreasca mai mult decit un contact, cel mult intr-o delegatie, cu lumea voastra. Ce am mostenit noi de la ocupantii nostri, aia e alt poveste despre care putem discuta separat. Ar trebui sa citesti putina istorie si sa afli de ce austriecii care, dupa ce au eliberat Banatul de sub ocupatia otomana, au ocupat si Oltenia, o parte din patria voastra culturala si principal poluator moral si comportamental al Banatului, de ce, deci, armata austriaca a abandonat Oltenia. Cind vei afla asta, biet mitic, vei afla de ce Timisoara si banatenii nu vor visa vreodata la mai mult decit a scapa, daca se poate, definitiv, de voi ! Timisoara isi poate dori cel mult sa devina capitala Ungariei sau a ceea ce a existat odata si s-a numit Republica Banat. Dar astea sint ceva mai greu de inteles pentru o minte olteneasca, stapinita doar de dorinta de parvenire pe orice cale si cu orice pret, si de acumulare a tot felul de bunuri nemeritate, obiceiuri mostenite de la verisorii vostri primari de la Bosfor. Daca vrei, o sa-ti dau si o alta serie de motive pentru care Timisoara si Banatenii nu si-ar dori sa fie capitala unei tari in care voi sinteti sudul si moldovenii vestul. PUne mina pe cartile de istorie adevarata si nu vei mai fi penibil postind timpenii pe ziare regionale !

      1. Mai sunt multi bozgori si corcituri bozgorizate acolo in colonie? Ar fi necesara o igienizare, cum s-a facut la sfarsitul razboiului.
        Vorbesti de istorie? Care? „Istoria” pe care o scriu asiaticii tai din Mongolia vecina?! Pai… hunii sunt cunoscuti in Europa (inclusiv in Vestul european) ca fiind cei mai mari mincinosi atunci cand e vorba de istorie. Pe voi v-a descris cel mai bine chiar un istoric banatean din Cenad pe nume Ioan Hategan:

        „Ca și Australia pentru Marea Britanie, Banatul era o zonă limitrofă a unui imperiu și servea aceluiași scop. Prostituatele și tâlharii din Imperiu erau urcați în căruțe și trimiși la marginea imperiului, ca pedeapsă. Mulți dintre ei au ajuns în Banat, unde de multe ori erau lăsați în câmp, să se descurce”.

        Si banatenii de azi sunt, in buna masura, urmasii lor. Nu puteti pretinde ca aveti un pedigree cu care sa va mandriti, nu-i asa?

        Ia de aici istorie, bozgore:

        „Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și proclamarea unirii Banatului cu România

        În ciuda restricțiilor și impedimentelor de tot felul impuse de trupele de ocupație [sarbe], mii de bănățeni au răspuns la chemarea Consiliului Național Central și s-au îndreptat către Alba Iulia pentru a lua parte la Marea Adunare care avea să proclame Unirea. Alegerea delegaților a fost un eveniment de mare importanță pentru comunitățile românești. Procesul de alegere a fost pe toate căile împiedicat să aibă loc, iar cei care au reușit să fie aleși, au fost împiedicați să părăsească Banatul. Armata sârbă a patrulat constant granița cu Ardealul pentru a împiedica trecerea bănățenilor în Ardeal. Unul din cele mai păzite locuri era punctul de trecere de la Bouțari. Însăși episcopul de Caransebeș, Miron Cristea, unul dintre vicepreședinții Adunării și viitorul Patriarh al României, a fost reținut o zi și o noapte în gara de la Bouțari, dar a reușit totuși să treacă. Așteptat cu însuflețire la Alba Iulia, a ajuns aici cu o zi întârziere, dar la timp pentru a participa la actul solemn.
        Delegația bănățenilor a avut în final 359 de membri oficiali, reprezentând toate categoriile sociale și principalele organizații politice, sociale și culturale bănățene. Pe lângă aceștia au participat un număr mare de români bănățeni de pe întreg cuprinsul Banatului. Se estimează că au participat români din cel puțin 255 de localități bănățene
        Dar participarea ar fi fost și mai mare dacă autoritățile sârbești de ocupație n-ar fi împiedicat mai mulți delegați să se îndrepte către Alba Iulia, fiind reținuți sau împiedicați să părăsească localitățile de reședință, „călătoria la Ardeal fiind interzisă”.
        […]

        Administrația sârbească a Banatului

        După proclamarea Unirii, persecuțiile armatei sârbe s-au intensifică și s-au generalizat de-a lungul întregii zone de ocupație. Astfel, despre situația românilor din Banat sub administrație sârbească, maiorul Alexandru Dumitrescu raporta Marelui Cartier General Român la 11 decembrie 1918: „În Banat se duce acum o luptă îndârjită asemănătoare cu aceea pe care o duceau ungurii înainte contra românilor. Zilnic se fac internări și arestări de români din diferite localități din Banat și actualmente Aradul are un mare număr de români din Banat refugiați de frica persecuției autorităților militare sârbe.”
        […]”

        1. Bozgorii de care vorbeşti in o sută de ani şi-au făcut un stat şi s-au creştinizat.Românii n-au reuşit in sute de ani să-şi facă o ţară şi o limbă,am fost coş de gunoi pentru alţii.

          1. Tu de pe ce planeta tocmai ai sosit, Csibi Barna?!…
            Triburile barbarii care au navalit din Asia si s-au asezat langa noi au inceput crestinismul odata cu Stefan I-ul (1038). In ce ne priveste crestinismul a inceput mult mai devreme gratie parinitlor nostri latini (sunt dovezi istorice care il plaseaza in 249-251).
            Romanii au reusit sa-si faca o tara cu 20 de milioane de locuitori (a saptea in Europa), cu limba romana (cu origini nobile) si, cu exceptia Banatului (dupa cum ne spune un istoric banatean), nu au fost cos de gunoi pentru nimeni – nici Tara Romaneasca si nici Moldova nu au fost pasalac turcesc (asa cum fost Banatul timp de un secol si jumatate), ambele principate au fost autonome, turcii neavand decat un drept de suZeranitate, nu de suVeranitate (o mare diferenta).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare