Lumea academică a Timișoarei este, de acum, mai săracă; unul dintre reprezentanții ei de marcă, profesorul Alexandru Nichici, fost rector al Universității Politehnica între anii 1992 și 1996, a încetat din viață la vârsta de 84 de ani.
Alexandru Nichici s-a născut la 29 mai 1935, în satul Ivanda, aparținând de comuna Giulvăz. Între anii 1949–1953 a urmat Școala Medie Electrotehnică din Timișoara, iar între 1953–1958 s-a format ca inginer electrotehnic, specialitatea electromecanică la Institutul Politehnic Timișoara.
În anul 1970 a obținut titlul de doctor inginer cu teza Fenomene fundamentale la prelucrarea cu scântei electrice cu electrod oscilant, sub îndrumarea lui Aurel Nanu.
Și-a desfășurat activitatea didactică cu funcția de bază în cadrul Facultății de Mecanică, catedra de Tehnologia Materialelor. A urcat toate gradele didactice: asistent (din 1959), șef de lucrări (din 1966), conferențiar (din 1971) și profesor (din 1980). Între anii 1974–1976 a predat la Universitatea Națională a Republicii Zair.
Din 1990 a fost conducător de doctorat în specialitatea „Inginerie tehnologică.
Principalul său domeniul de cercetare a fost prelucrarea materialelor cu tehnologii neconvenționale, în particular prin eroziune electrică și cu laser.
A îndeplinit funcțiile de prodecan al Facultății de Mecanică (1977–1982), șef al catedrei de Tehnologie Mecanică (1985–1990), rector al Politehnicii (1992–1996) și secretar științific al senatului universității (1996–2000).
Alexandru Nichici a fost membru fondator al Uniunii Democratice a Sârbilor din România (1989) și unul dintre primii săi conducători, formație politică precursoare Uniunii Sârbilor din România (1992).
foto: wikipedia
A fost si profesorul meu in anii1979-1980.Un om si un dascal deosebit.Dumnezeu sa-l odihneasca.