Tratamentele excesive și unele investigații medicale ne pot îmbolnăvi grav

daniela sirbu

# Peste 200 de pacienți diagnosticați în urmă cu câțiva ani la Timișoara cu cancer au dezvoltat o nouă tumoră # Unii dintre ei au ajuns să fie afectați de cinci tipuri de neoplasme # Nivelul de trai mai bun e un factor de risc, suplimentat de obiceiurile alimentare ale bănățenilor # Fumatul, alcoolismul, obezitatea și sedentarismul își au și ele rolul lor

Doi din zece europeni își pierd viața din cauza cancerului, arată statisticile medicale. Pe glob, cea mai mare incidență a bolii se înregistează în țările dezvoltate, din cauza nivelului de trai crescut, dar și a accesului mai facil la metodele de screening.

Din păcate, multe investigații medicale și tratamente rezolvă o problemă, dar cauzează o alta sau mai multe. ”Peste 200 de pacienți tratați la noi au dezvoltat, după un interval de câțiva ani, încă un neoplasm. Am un pacient care a fost depistat în 1999 cu cancer orofaringian și care, în timp, a dezvoltat cancer de colon, apoi neoplasm bazocelular (de piele – n.r.)… În prezent a ajuns la cinci neoplasme”, a precizat Sorin Dema, medic-șef la Clinica de Radioterapie a Spitalului Municipal Timișoara.

”Iradierea repetată poate duce la apariția unei noi forme de cancer”

Mulți medici și autorități din domeniul sanitar pun accent pe screening, însă sunt și păreri care susțin contrariul. ”Diagnosticarea precoce e foarte importantă. În cazul cancerului de sân, fiecare femeie cu vârsta de peste 45 de ani ar trebui să facă o mamografie, iar dacă se depistează anumite probleme, investigația trebuie repetată anual. De asemenea, radiografiile pulmonare trebuie făcute o dată pe an pentru diagnosticarea din timp a cancerului pulmonar”, susține medicul oncolog timișorean Roxana Scheușan.

”Nu există screening pentru cancerul pulmonar. Diagnosticarea bolii în stadiu incipient este întâmplătoare. Un pacient efectuează o radiografie pulmonară, o bronhoscopie ori un examen de spută pentru depistarea altor boli, ca de exemplu TBC, și poate afla că suferă de cancer bronho-pulmonar. Radiografia nu este o metodă de screening pentru cancer pulmonar. În străinătate s-a recomandat tomografia pulmonară cu doză redusă de iradiere, care se face doar la grupuri-țintă, cu condiția ca pacientul să fie sănătos.

Iradierea repetată poate duce după un timp de latență de 20 de ani la apariția unei noi forme de cancer. Am avut pacientă cu cancer la sân care după iradiere a făcut cancer pulmonar! Nu există medicație fără efecte secundare, dar întotdeauna punem în balanță aspectele pozitive cu cele negative și alegem ceea ce e mai bine. În România, între incidența cancerului pulmonar și mortalitate este o diferență foarte mică.

În ceea ce privește cancerul pulmonar, autoritățile au dorit introducerea unui program de screening, dar noi, medicii, am mers pe adoptarea legislației anti-fumat. Doar Societatea de cardiologie și cea de Pneumologie au cerut asta. Societatea de Oncologie a refuzat implicarea în interzicerea fumatului”, a precizat medicul timișorean Dorin Vancea, președintele Secțiunii de cancer bronhopulmonar al Societății ede Pneumologie.

Diagnostice mai grave decât în realitate, pentru bani

Conform Registrului Regional de Cancer Vest, – din datele recoltate parțial – în anul 2012, în Timiș au fost diagnosticate 3.940 de cazuri noi. În același an s-au înregistrat 743 de decese.

”În Regiunea Vest sunt foarte puțini oncologi. În Caraș-Severin e unul singur. În județul Hunedoara, unii s-au pensionat, iar pe ceilalți i-a luat Parchetul”, susține Ștefan Curescu, medic-șef la Clinica de Oncologie Medicală a Spitalului Municipal Timișoara. În întreaga țară, mai mulți medici oncologi au fost acuzați de DNA că treceau în fişa pacientului afecţiuni mai grave, pentru a putea prescrie medicamente care le-ar fi adus comisioane din partea firmelor producătoare sau distribuitoare.

Cazuri noi, stil de viață incriminat

”În Timiș, sunt diagnosticate peste 2.000 de cazuri noi pe an și vom ajunge la 3.000 de pacienți noi pe an. În prezent avem 20.000 de supraviețuitori, dar aceștia vor trece de 30.000 și vor avea nevoi medicale. Vor fi mult mai mulți oameni cu sechele.

Sporirea numărului de bolnavi vine ca urmare a schimbării structurii populației, în sensul că vom avea tot mai mulți oameni în vârstă. Nivelul de trai mai bun e un factor de risc suplimentat de obiceiurile alimentare ale bănățenilor”, susține Ștefan Curescu. Potrivit studiilor, consumul de carne procesată crește foarte mult riscul de cancer. Fumatul, alcoolismul, obezitatea și sedentarismul își au și ele rolul lor.

”Radonul provenit din degradarea uraniului este un factor de risc în multe profesii. Am avut în anii trecuți epidemii de cancer pleural de la plăcile de azbociment. Au fost și multe cazuri la persoane care lucrează la sablaj. În cancer, jumătate dintre factorii de risc îi reprezintă cei legați de stilul de viață. Mai vorbim și de predispoziția genetică. Am avut nefumători și femei cu adenocarcinoame”, spune Dorin Vancea.

Potrivit acestuia, un zbor transatlantic echivalează ca și doză de iradiere cu o radiografie pulmonară.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *