Abonează-te la Renaşterea bănăţeană!Ziar PDFZiar tipărit

Sorin Vlad Predescu, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Timiș: „Timișoara are o coerență arhitecturală remarcabilă”

– Instituția pe care o conduceți și-a definitivat, deja, agenda de activități pentru acest an. Care sunt principalele proiecte vizate?
– În primul rând, completăm și facem complet funcțională baza de date a clădirilor monument istoric din județul nostru. De asemenea, întocmim harta siturilor istorice cu ridicări topografice precise, pentru a vedea unde sunt siturile arheologice. Vom continua controalele și îndrumarea către muzeele din județul Timiș, iar în ceea ce privește programul cultural, deja publicat, acesta cuprinde, până în decembrie 2017, 80 de activități culturale. Vom organiza a doua ediție a „Art Encounters” și vom fi parteneri în mai multe proiecte culturale de anvergură, inclusiv în cele derulate în cadrul proiectului Timișoara Capitală Culturală europeană.

– Sunteți cea mai autorizată voce pentru a vorbi despre acest valoros patrimoniu pe care îl are Timișul. La nivel național, pe ce loc ne situăm?
– Ca număr de clădiri cuprinse în situri și ansambluri de monumente istorice, suntem pe locul al doilea în țară, după București, deoarece avem zone largi aflate sub protecția de patrimoniu. Pentru Timișoara, s-a avansat o cifră de 14.000 de clădiri, dar e vorba de cele ridicate înainte de 1940. Tocmai de aceea am întocmit o bază de date care să cuprindă toate informațiile legate de fiecare clădire aflată în protecția Ministerului Culturii.

– Cum ajunge un imobil să fie considerat monument istoric?
– Se iau în considerare cinci criterii: vechime, unicitate, faptul că se află într-o zonă de coerență, valoare memorială și valoare estetică.

– Și cum ajunge o zonă a unui oraș să fie considerată istorică?
– Practic, patrimoniul înseamnă ceea ce vrem să păstrăm pentru viitor. Există zone de clădiri care sunt coerente, respiră un anume aer și pe care vrem să le păstrăm, așa, în întregime. De aceea, toată zona este considerată monument istoric. Practic, nu mai dăm fiecărei clădiri un caracter de monument, ci unei întregi zone. De exemplu, fiecare clădire din Piața Unirii ar putea să fie monument istoric, dar ele sunt grupate sub un singur indicator de monument – situl Cetate. De altfel, acesta, alături de ansamblul Piața Operei și ansamblul Fabric II sunt în categoria A – cu valoare națională și internațională, în vreme ce situl Iosefin și ansamblul Fabric I sunt din categoria B – valoare regională.

– Care este cea mai veche clădire din Timișoara?
– Dacă este vorba de ruine, clădirea din Piața Sf. Gheorghe, recent descoperită. A fost, inițial, Biserica Sf. Ecaterina, apoi acea clădire a fost transformată în Moscheea Sultanului Învingător, iar mai apoi a ajuns biserica iezuită. A fost dărâmată în 1908. În Timișoara, majoritatea clădirilor au fost construite după anul 1716, una dintre cele mai vechi fiind cea în care funcționează în prezent Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, care a făcut parte dintr-o mănăstire franciscană. Și Lugojul este un oraș cu un patrimoniu bogat, cu un sit important în Piața „Josif Constantin Drăgan”, cu clădiri vechi. Un alt loc interesant este Ciacova, unde se află o Culă Turcească și care are un trecut urbanistic interesant. Apoi, sunt foarte multe biserici frumoase în județul Timiș, cu caracteristici arhitecturale tipice pentru Banat, indiferent că sunt catolice sau ortodoxe. În estul județului, avem un patrimoniu interesant de biserici de lemn, cu caracteristici diferite de bisericile similare din Ardeal. Amintesc, în context, și castelele din Timiș, cele din Banloc și Sânnicolau Mare fiind doar două exemple.

– Vorbim despre un patrimoniu foarte vast, ce are nevoie de mulți bani pentru a-l repara și conserva.
– Din păcate, acest patrimoniu nu a devenit o prioritate pentru nici un guvern al României. Palatul Baroc, de exemplu, este în restaurare de 32 de ani. Ar mai fi o problemă atunci când vorbim de eforturile de conservare a acestuia: o mare parte din patrimoniu de află în domeniul privat, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice, iar legea face ca proprietarul să aibă mai multe drepturi decât statul, atunci când vine vorba despre conservarea acestuia. Ar fi nedrept să spunem că la Timișoara nu se face nimic. Se face, dar e nevoie de mult mai mult.

– Nu este, această lipsă a fondurilor pentru conservarea patrimoniului istoric, singura doleanță. V-ați exprimat și regretul că Timișoara are prea puține muzee funcționale.
– Avem Muzeul de Artă și… cam atât. În opinia mea, ar trebui să se restaureze Castelul Huniade și să se transforme într-un Muzeu al Banatului. Este absolut necesar să existe un Muzeu al Revoluției. Un lucru bun îl reprezintă amenajarea unui muzeu al Cetății Timișoara, în clădirea fostei Clinici de Dermatologie. Pentru Timișoara ar fi foarte important să fie expuse colecțiile absolut remarcabile de la Muzeul Național al Banatului, dar deocamdată nu au spații expoziționale. Avem, de exemplu, o frumoasă colecție de hărți și gravuri, de arme, o interesantă colecție de științe naturale, care au făcut parte din circuitul cultural al Timișoarei și care ar trebui să redevină parte a acestuia. Aș mai vorbi, aici, și de colecții aflate în proprietatea unor persoane fizice, de artă sau obiecte de patrimoniu, și cu siguranță acestea ar putea ajunge, prin donații, în patrimoniul național. Dar nu avem astfel de donații. Oricum, aceste obiecte valoroase ar ajunge să stea într-un depozit.

– Ce i-ați spune unui străin, pentru a-l convinge să vină să viziteze orașul de pe Bega?
– Timișoara are o coerență arhitecturală remarcabilă, a trecut mai ușor peste demolările comuniste, față de alte orașe și, pentru foarte multă lume, este un oraș care respiră un aer central-european condimentat cu puțină veselie balcanică.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “Sorin Vlad Predescu, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Timiș: „Timișoara are o coerență arhitecturală remarcabilă”

  1. Muzeul Banatului a existat ,dar acuma are multi muzeografi fara o activitate specifica . Colectii valotoase ,marturii ale trecutului milenar ,ale acestor locuri ,chiar si din preistoric,se afla in depozite risipite ,fara conditii de conservare ,in dispretul muncii a numeroase generatii de specialisti . Care este soarta Sanctuarului de la Parta , a tezaurului dacic de la Tibiscum ,a numeroase vestigii -vase din neolitic si eneolitic ,mumiile egiptene ,monoxilele din albia Timisului ,sau a monumentelor funerare din epoca romana . Cui ii este teama de a expune marturii stravechi de civilizatie milenara ale meleagurilor banatene Si aici ar intra in discutie deasemenea valoroasele colrectii ale sectiei de naturale (colectia Lintia etc.) si nu numai . Ce fel de capitala cuturala europeana este Timisoara fara un muzeu macar la nivelul ultimei jumatati de secol XX.?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare