Sfântul Arhidiacon Ştefan, întâiul mucenic

Marţi, în cea de-a treia zi de Crăciun, creștinii ortodocşi de pretutindeni serbează praznicul Sfântului Arhidiacon Ştefan. Mărturisitor al lui Hristos și propovăduitor al dreptei credințe, el este considerat asemenea cu Apostolii, întrucât și-a petrecut viața mustrându-i pe iudeii cei necredincioşi, spunându-le tuturor din legi şi din proroci, și arătându-le că se fac vinovați de uciderea Fiului lui Dumnezeu, Mesia cel așteptat din veac.

Sfântul Ștefan a fost condamnat la moarte de autorităţile iudaice în anul 33 și a devenit astfel cel dintâi martir al creștinătății. Despre el se ştie că era de neam ales, din seminţia lui Avraam, iar Noul Testament menţionează că el a fost ales pentru calitatea de diacon chiar de către apostoli.

Pentru că predica public învăţăturile lui Iisus, Ştefan a stârnit mânia evreilor, care l-au chemat la judecată în faţa Sinedriului, acuzându-l de hulă împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu. Izgonit din cetate şi lovit cu pietre, Ştefan s-a prăbuşit sub povara bolovanilor aruncaţi cu duşmănie asupra lui.

În pragul morţii, el a văzut Cerurile deschizându-se și pe Hristos, Fiul Omului, şezând de-a dreapta Tatălui. Strivit de pietre, Arhidiaconul Ştefan a îngenuncheat şi, cu braţele întinse sub formă de cruce, s-a rugat Lui Dumnezeu să-l primească în împărăţia Sa.

Datini și obiceiuri din bătrâni

O veche tradiţie populară se referă la legătura dintre sărbătoareade astăzi și ajutorul dat cu această ocazie celor bolnavi sau care se judecă de multă vreme. Dacă ei aduc în casă o icoană a Sfântului Ștefan, sfințită chiar în ziua praznicului, se spune că întâiul martir creștin îi va ajuta să scape din necazuri, să se înzdrăvenească și să se lepede de învrăjbire.

Tot acum se fac pomeniri pentru sufletele celor care s-au săvârşit, la fel ca arhidiaconul, prin moarte năprasnică, iar pachetele cu mâncare se împart şi tinerilor care poartă numele primului mucenic. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan.

Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se pregătesc chifle rotunde, care fac trimitere la pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. Pâinile se sfinţesc la biserică în ziua sărbătorii şi se împart copiilor săraci. Tot acum gospodinele coc mucenici cu miere şi nucă, în amintirea martiriului arhidiaconului.

Sfântului Ștefan i se aduce cinstire prin fapte bune, prin iertarea celor care ne-au năpăstuit, prin rugăciuni pentru sporul casei și pentru sănătatea rubedeniilor aflate în suferință trupească sau sufletească.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare