Bulionul și pasta de tomate – aflate la discreţie în supermarketurile din Timişoara – ar trebui să se obțină prin zdrobirea şi strecurarea roșiilor, la care se poate adăuga sare sau zahăr. Urmează concentrarea acestui produs prin fierberea sucului obţinut, până la consistenţa de bulion sau pastă, se menționează în Ordinul 362/2002 emis de Ministerul Agriculturii.
Calitatea acestor produse, comercializate pe piața românească, este din ce în ce mai slabă, întrucât cele mai multe dintre ele sunt obținute din concentrat de tomate, de provenienţă necunoscută, diluat cu apă până la obţinerea tipului de bulion sau pastă de tomate dorită a fi comercializată, este concluzia unui studiu efectuat de Asociația ”Pro Consumatori”.
Calitatea, influențată de prioritățile afaceriștilor
Conform prevederilor legale în vigoare, la fabricarea bulionului şi a pastei de tomate nu este permisă adăugarea coloranţilor, substanţelor conservante şi a substanţelor de îngroşare (amidon, gume etc.). Legislațiile țărilor europene sunt aliniate la reglementările privind producția, comercializarea și folosirea produselor din tomate, dar cele realizate industrial reflectă și prioritățile afaceriștilor din domeniu.
Chiar dacă reglementările încearcă să impună rigori menite să asigure sănătatea consumatorilor, acestea nu sunt stabilite la nivelul condiției de maximă securitate, ci în proximitatea nivelului de nesiguranță, acolo unde curbele de cheltuieli și de securitate a produsului formează punctele de „optim economic“.
În legătură cu produsele din tomate, în rândul consumatorilor au apărut mai multe motive de îngrijorare, mai ales în privința materiilor prime și a tehnologiilor folosite la fabricare. Materia primă este descărcară în buncăre mari și rămâne în apă mai multe ore până intră în lucru, perioadă în care se instalează procese degradative: fermentare, mucegăire sau putrezire.
În plus, pentru a nu risca o decolorare a pastei, se adaugă aditivul E330 – acid citric, care, consumat frecvent, chiar și în cantități mici, este dăunător pentru sănătate. Peste 50 la sută din tomatele din conservă conțin acest aditiv, susțin reprezentanții APC.
Plecând de la aceste considerente, Asociația ”Pro Consumatori” a realizat un studiu de piață, constatând că la 78 la sută dintre produsele de tip bulion și pastă de tomate vândute în România, substanța uscată folosită este sub 40 la sută din conținut, iar sarea adăugată ajunge chiar și la trei la sută.
Aceste mențiuni sunt înscrise pe eticheta fiecărui produs, de aceea cumpărătorii sunt sfătuiți să o studieze cu atenție. Potrivit APC, produsele din sortimentul superior au foarte puțină sare sau deloc și nu conțin zahăr. Dacă indicația ”cantitate de roșii/100 g produs este egală cu 100 sau mai mică”, este vorba de un produs modest; cele superioare indică circa 130 grame tomate / 100 g produs.
Pe piața autohtonă există însă și produse mai puțin nocive pentru sănătatea omului. Din păcate, majoritatea sunt de proveniență străină, deci mult mai scumpe.
