Calvarul producătorilor de lapte continuă în judeţul Timiş, noi şi noi fermieri renunţând la creşterea vacilor.
Dacă cei mai mulţi se plâng de preţurile derizorii pe care le încasează, există şi categoria celor care fluieră a pagubă după cumpărători.
În comuna Denta, de pildă, situaţia a devenit critică după ce, în urmă cu aproape două luni, a fost stopată colectarea laptelui.
Vorbim despre o cantitate apreciabilă, de circa 800 de litri pe care o unitate din procesare din Oraviţa o ridica din comuna timişeană o dată la două zile. În acelaşi timp, preţul de circa un leu pe litru era printre cele mai generoase la care pot visa crescătorii de vaci din această parte de ţară. Fabrica achizitoare, însă, aparţinând Consiliului Judeţean Caraş-Severin, se confruntă la rândul ei cu probleme de desfacere şi, cel puţin pentru o vreme, i-a lăsat cu ochii în soare pe furnizorii săi din Denta.
În satul aparţinător Breştea s-a consemnat, ca urmare, o primă lichidare a efectivelor de animale, de către o exploataţie. Şi alţi fermieri au bătut deja palma cu abatoarele, pentru a-şi vinde vacile.
Mai recent, un fermier din Denta a făcut acelaşi pas, renunţând şi el la peste 20 de animale, după cum aflăm de la Petru Tapanov, viceprimarul comunei.
„Noi aveam până la un moment dat un tanc de colectare cu capacitatea de 500 de litri, dar am achiziţionat unul de 900 şi am modernizat şi centrul de colectare. Laptele de la noi este de calitate foarte bună, nu am avut vreodată probleme din acest punct de vedere. Numai că fabrica din Oraviţa ne-a anunţat că nu mai poate să ni-l cumpere. Ţinem permanent legătura cu cei de-acolo, am primit promisiuni că situaţia se va remedia, însă nu avem, din păcate, nicio certitudine”, susţine edilul.
Dispar şi ferme de dimensiuni medii
În primul val care a urmat după liberalizarea pieţei laptelui, produsă în aprilie 2015, au dispărut de pe piaţă cei care deţineau o vacă sau două.
În perioada următoare, au început să-şi vândă animalele chiar şi fermierii care deţineau zeci de animale. „E de-a dreptul dramatic, sunt expoloataţii cu 15 până la 25 de vaci care îşi opresc activitatea din cauza lipsei desfacerii.
Vacile de lapte, multe dintre ele foarte productive, iau în masă drumul abatoarelor, pentru că oamenii au ajuns la disperare după ce au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a-şi valorifica laptele. Sunt tot mai puţini cei care cumpără lapte pentru procesare şi e clar că treburile nu se pot regla pe plan local.
Soluţia trebuie să vină pe plan legislativ”, opinează Nicolae Oprea, preşedintele comisiei pentru agricultură din cadrul Consiliului Judeţean Timiş.
Fermierii loviţi de năpastă, însă, trag din ce în ce mai puţină nădejde că guvernanţii vor mişca vreun deget pentru a-i scoate din încurcătură. Între timp, chiar şi unele ţări din învecinate, ca să nu mai vorbim de cele din partea apuseană a Europei, îşi sprijină consistent producătorii de lapte.
Cei din Ungaria, de pildă, beneficiază de o primă de export care echivalează cu 20 de bani pe litru. La noi, chipurile, nu se poate. De fapt, este mai mult decât evident că, pur şi simplu, nu se doreşte.
