Primarul și arhitecta-șefă din Dumbrăvița își bat joc de locuitorii comunei

dumbravita 8

Serialul în care vă dezvăluim ilegalitățile comise de Primăria Comunei Dumbrăvița continuă. Și va continua atâta vreme cât primarul Victor Malac și arhitecta-șefă Luminița Munteanu își vor bate joc, cu nonșalanță, de legi și de oameni.

Articolele precedente au avut ca subiecte, printre altele, deturnarea destinației unui imobil construit pe fonduri europene (centrul de zi), încheierea unor contracte false în scopul “justificării” cheltuirii a 100.000 de euro pentru asfaltarea unor drumuri imaginare, cedarea publicității stradale printr-un contract ilegal (afacere perfectată de fostul primar, Szilagyi Geza, și acoperită cu bună știință de Victor Malac, fost viceprimar pe vremea lui Geza), organizarea unei licitații fictive după… executarea lucrării de reabilitare a unei rețele de canalizare sau prezentarea în ziarul primăriei ca mari realizări a unor lucrări inexistente. Și astea nu reprezintă decât o mică parte din multitudinea de abuzuri comise de administrația dumbrăvițeană.

 

Calcule greșite

De aici plecăm, aceștia sunt funcționarii plătiți din bani publici din cauza cărora două familii din Dumbrăvița, Filip (mamă și fiică) și Cristescu (doi pensionari în vârstă de peste 75 de ani), trec de un an printr-un adevărat calvar. Asta-i partea proastă.

Partea bună e că nici una dintre familii nu s-a lăsat călcată în picioare, spre stupefacția cuplului Malac – Munteanu, ale cărui calcule or fi fost, probabil, ceva de genul “n-or să ne facă probleme două femei și doi bătrânei…”. Raționament greșit. Și acum să intrăm în subiect, cu precizarea că am încercat să rezumăm întreaga desfășurare a evenimentelor, evidențiind aspectele care ni s-au părut cele mai concludente…

 

Surpriza din fața casei

La sfârșitul lunii octombrie 2015, terenul din fața celor două case unifamiliale (parter plus mansardă) situate pe strada Barcelona nr. 10 și 12 a fost împrejmuit, începându-se lucrări de săpare la fundația unui imobil de mari dimensiuni, fără ca vreun panou de informare să fie montat pe inopinatul șantier. Speriate că se vor trezi cu ditamai blocul la câțiva metri de casele lor și surprinse că nu li s-a cerut acordul, ca vecini, pentru edificarea unei asemenea construcții, cele două familii s-au adresat, în 26 octombrie 2015, Primăriei Dumbrăvița, reclamând ocuparea străzii și blocarea accesului auto în curțile imobilelor lor.

În data de 2 noiembrie 2015, doamnele Cristescu și Filip au depus o nouă petiție, cu completări, la primărie, în aceeași zi sesizând și Consiliul Județean Timiș cu aceeași problemă. Peste alte trei zile, cele două familii au solicitat Primăriei Dumbrăvița eliberarea în copie a autorizației de construire a imobilului care începea să se ridice în fața caselor lor.

 

Ceva e putred pe (strada) Barcelona

La această cerere, solicitantelor li s-a comunicat verbal că s-ar fi emis autorizația de construire nr. 467/4.09.2008, care s-ar fi prelungit prin AC nr. 376/17.07.2015! Cele două familii încep să-și dea seama că ceva e putred: cum să poată fi prelungită valabilitatea unei autorizații timp de șapte ani, când Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție spune clar că o autorizație de construire este valabilă 12 luni de la data emiterii plus încă alte 12 luni dacă se solicită prelungirea acesteia? În total, deci, maximum doi ani, nu șapte! Răspunsul primăriei n-avea, deci, nici o bază legală, fiindcă nu se putea prelungi o autorizație din 2008 printr-o altă autorizație șapte ani mai târziu.

 

Metoda casei: tergiversarea

Același răspuns, ușor modificat, l-au primit și în scris peste alte… două luni și jumătate: în data de 21 ianuarie 2016, cele două doamne au găsit în cutia poștală trei adrese expediate de Primăria Dumbrăvița, toate trei datate, însă, 25 noiembrie!

Pasămite, semnatarii, primarul Victor Malac și arhitecta-șefă Luminița Munteanu, se încadraseră în termenul legal de 30 de zile în care erau obligați de lege să le răspundă petiționarelor, nefiind, carevasăzică, vina lor că poșta s-a mișcat cu încetinitorul și a avut nevoie de două luni ca să ducă trei plicuri de pe strada Petofi Sandor (pe care se află primăria) pe strada Barcelona…

Răspunsul expediat în triplu exemplar și semnat de primar și arhitecta-șefă, dar – un detaliu important! – nesemnat de secretarul de la acea vreme al primăriei, Elena Șchiop, avea următorul conținut: „Prin prezenta vă comunicăm că pentru imobilul aflat în construcție în imediata vecinătate a proprietăților dumneavoastră au fost eliberate AC 467/4.09.2008 și AC 376/17.07.2015. Drumul de acces este de 6 metri conform legislației în vigoare. Menționăm totodată că drumul specificat este de deservire strict pentru imobilele dumneavoastră”.

 

Autorizații secretizate

Dincolo de răspunsul întârziat, șablonard și confuz (cum adică “drumul specificat este de deservire strict pentru imobilele”?; misterul se va lămuri mai târziu), observăm că duetul Malac – Munteanu se fofilează cu grație, refuzând să le pună celor două petiționare la dispoziție autorizațiile de construire și indicându-le doar numărul, deși Legea nr. 50/1991 spune negru pe alb că „Autorizația de construire și anexele acesteia au caracter public și se pun la dispoziția publicului spre informare pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente sau prin afișare la sediul acesteia, după caz” (art. 7, alin. 21).

Ca atare, dacă nu voiau să-și consume tonerul, scoțând pe imprimantă respectivele documente pentru a le expedia solicitantelor, cei doi funcționari plătiți din bani publici trebuiau să le afișeze pe perete în sediul primăriei sau să le posteze pe pagina de internet. Pe site-ul primăriei, la secțiunea „Autorizații de construire”, te întâmpină mesajul „Not Found” („nu a fost găsit”), pagina e absolut goală. Evident, de negăsit sunt cele două autorizații și pe pereții primăriei…

Bine, cele două încălcări ale legii (întârzierea deliberată a răspunsurilor și ascunderea autorizațiilor de construire și a documentațiilor conexe) erau așa, de încălzire, doar le-au pregătit pe cele două familii pentru ceea ce urma.

 

Alba-neagra cu panouri

Ulterior demersurilor inițiate de cele două familii, în noiembrie 2015, pe șantier a fost amplasat un panou pe care s-a indicat denumirea și adresa obiectivului „Continuare lucrări la AC 467/4.09.2008 – imobil locuințe colective P+2E+M cu servicii la parter, împrejmuire, amenajare incintă și parcare (…) beneficiarul investiției SC Investment Barcelona SRL (…) nr. autorizație 376/17.07.2015 eliberată de Primăria Comunei Dumbrăvița, termen de execuție al lucrărilor prevăzut în autorizație 24 luni, data începerii octombrie 2015, data finalizării octombrie 2017”.

bloc-dumbravita

În momentul pronunțării hotărârii judecătorești, blocul era netencuit și fără ferestre; acum imobilul arată cu totul altfel

 

Apoi, în ianuarie 2016, fiindcă a realizat că s-a dat singur de gol, beneficiarul investiției a înlocuit panoul cu altul! De data aceasta, nu se mai menționa autorizația din 2008, noul anunț informând că este vorba de “lucrări AC 376/17.07.2015”, iar scris de mână cu marker negru apărea și “AC 704/3.11.2013”.

De asemenea, pe noul panou figurau (scrise tot cu markerul negru) data de începere a lucrărilor – 5.12.2015, iar data de finalizare – 1.11.2016! În fine, ulterior dinspre primărie a venit explicația că în acel panou se strecurase o greșeală, fiind vorba, de fapt, nu de AC 704/3.11.2013, ci de AC 704/2.12.2015.

Această din urmă autorizație nu mai apare însă pe al… treilea panou, încă actual, pe care este menționată doar AC 376/17.07.2015, fără să mai fie precizate datele de început și de final ale lucrării… Absolut regulamentară și legală această alba-neagra cu panourile, nu-i așa?

 

Inspectorii CJT raportează dispariția drumului de acces

Revenim la corespondența purtată de doamnele Cristescu și Filip cu diversele autorități: dumnealor au primit un răspuns la adresa din 2 noiembrie depusă la registratura Consiliului Județean Timiș (CJT), odată cu cea înaintată Primăriei Dumbrăvița. Paranteză: răspunsul CJT, datat 3.12.2015, a ajuns în 8.12.2015 în cutiile poștale ale celor două familii, adică în doar cinci zile de la expediere, ceea ce demonstrează, încă o dată, că Primăria Dumbrăvița a încercat doar să tragă de timp atunci când le-a răspuns petiționarelor, singura explicație logică pentru cele două luni în care cele trei plicuri au parcurs drumul de pe o stradă pe alta în interiorul aceleiași localități.

Să nu uităm: în toată această perioadă șantierul din fața celor două case lua amploare, cu tot disconfortul major pe care îl presupunea acest lucru! Ne întoarcem la răspunsul CJT. O parte din el era reprezentat de o adresă a Primăriei Dumbrăvița trimisă consiliului județean, identică cu răspunsul în triplu exemplar expediat și celor două petiționare.

Pe de altă parte, în adresa CJT se menționau următoarele: „Totodată, ca urmare a deplasării pe teren a inspectorilor din cadrul CJ Timiș – Instituția Arhitectului Șef (…) s-au constatat neconcordanțe, în sensul în care pe teren nu se mai regăsește suprafața de drum (3.167 metri pătrați – n.r.) înscrisă în CF (…), proprietar Statul Român – prin primăria comunei Dumbrăvița. În acest sens, primăria comunei Dumbrăvița urmează să întreprindă demersurile legale în vederea clarificării acestei situații, prin realizarea unei lucrări topografice pentru întreaga parcelă din care faceți și dumneavoastră parte”.

primaria-dumbravita

Contrar legii, autorizațiile de construire sunt de negăsit pe site-ul Primăriei Dumbrăvița

 

Hopa, cum adică, a dispărut drumul?! Simplu, acel drum de acces despre care pomeneau primarul și arhitecta-șefă în răspunsurile lor la indigo nu mai era de găsit, era „not found”, aidoma autorizațiilor de construire de pe site-ul primăriei…

 

Intermedieri și rugăminți

Vom aprofunda subiectul dispariției acestui drum într-un articol viitor, acum trecem în revistă răspunsurile primite de cele două familii din partea altor instituții ale statutului sesizate cu aceeași problemă. Astfel, Inspectoratul Regional în Construcții Vest (IRCV) le informează pe doamnele Cristescu și Filip că i-a solicitat Primăriei Dumbrăvița „să verifice aspectele semnalate de dumneavoastră”, urmarea fiind un răspuns identic cu toate celelalte – am pierdut deja șirul – pe care IRCV, ca o veritabilă curea de transmisie, îl redirecționează către petiționare. Atât? Atât. Că doar de aia te numești inspectorat în construcții, ca să faci pe intermediarul, nu ca să mergi în inspecție la fața locului și să depistezi eventualele nereguli!

La rândul ei, Prefectura Timiș se spală elegant pe mâini la sesizarea primită și le comunică celor două timișence că problema este de resortul… Primăriei Dumbrăvița, consiliului județean și inspectoratului în construcții, instituția prefectului putând doar să le semnaleze celor trei entități aspectele semnalate și să le roage să ia măsuri pentru soluționarea situației. Cam asta a fost tot ce au putut rezolva două instituții importante, inspectoratul în construcții și prefectura, să facă pe intermediarul, respectiv să adreseze rugăminți. Un lucru e cert: instituțiile statului rămân campioane incontestabile la ping-pong!

 

Apel la justiție

Observând că toate demersurile lor de rezolvare a problemei pe cale administrativă se împotmolesc în birocrație, familiile Filip și Cristescu au apelat la singura variantă care le mai rămăsese: justiția. Astfel, familia Filip a deschis două procese împotriva primarului Victor Malac, a Comunei Dumbrăvița și a dezvoltatorului imobiliar Investment Barcelona SRL, într-unul solicitând suspendarea executării autorizațiilor de construire din 2008 și 2015, iar în celălalt – anularea respectivelor autorizații, precum și obligarea primarului Malac și a Comunei Dumbrăvița la plata a 45.230 euro ca daune materiale și a 10.000 euro ca daune morale.

 

Abuzul în serviciu, pe biroul procurorilor

La rândul ei, familia Cristescu a formulat o plângere penală împotriva primarului Victor Malac și a arhitectei-șefe Luminița Munteanu și a depus-o la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara (PJT) în februarie a.c., procurorii deschizând dosarul penal cu numărul 7760/P/2016, despre care am aflat, de la purtătorul de cuvânt al PJT, următoarele: „În cauză a fost începută urmărirea penală față de faptă (in rem) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, iar în prezent dosarul se află în cursul urmăririi penale, fără să se fi dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de vreo persoană”.

Așadar, procurorii și polițiștii se află de nouă luni (exact cât stă un prunc în burta mamei) în căutarea vinovaților pentru a putea trece la “next level”, adică la cercetarea “in personam”. O fi vorba de o anchetă complexă, să-i lăsăm pe oamenii ăia să-și vadă liniștiți de treabă și să ne întoarcem la instanța civilă…

 

Un prim verdict

Aici lucrurile s-au mișcat ceva mai repede, în sensul că Tribunalul Timiș a emis, în 13 iulie 2016, o hotărâre prin care a suspendat executarea autorizațiilor de construire din 2008 și din 2015 până la judecarea pe fond a cauzei, adică până la pronunțarea unui verdict în celălalt proces, cel în care s-a solicitat anularea autorizațiilor de construire. Hotărârea Tribunalului Timiș nu este definitivă, ea fiind atacată cu recurs, însă doar de către Investment Barcelona SRL, nu și de către primarul Malac și Comuna Dumbrăvița, care s-au mulțumit să achieseze doar la acțiunea firmei, printr-o întâmpinare.

casa-dumbravita

Încă o dovadă că hotărârile judecătorești n-au nici o valoare în Dumbrăvița: săpături apărute la o săptămână de la vizita noastră la fața locului, unde muncitorii își văd nestingheriți de treabă, iar primarul Malac și arhitecta-șefă Munteanu, în loc să sancționeze constructorul, îl acoperă

 

Cu toate că, în faza fondului, interesele primarului și ale comunei au fost apărate de jurista primăriei, surprinzător, de această dată, Consiliul Local Dumbrăvița a aprobat angajarea unui avocat. De ce oare a fost nevoie de plătirea unui avocat cu un onorariu probabil substanțial, din moment ce o simplă întâmpinare putea formula și consilierul juridic al primăriei?! În fine, e o întrebare retorică, să depășim momentul…

 

Îndoieli serioase

Ne întoarcem la procesul derulat în prima jumătate a acestui an și vă prezentăm câteva pasaje din motivarea hotărârii Tribunalului Timiș, cu adnotările noastre făcute din mers: „Îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ trebuie să fie evidentă, să poată fi decelată cu ușurință printr-o cercetare sumară a aparenței dreptului, pentru că, în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului (în traducere: ilegalitatea presupusă a fi comisă de pârâți trebuie să fie vizibilă cu ochiul liber, fără a se intra în profunzimea cazului – n.r.) Atât autorizația nr. 376/17.07.2015, care prelungește autorizația 467/4.09.2008 la aproape șase ani de la data când valabilitatea acesteia a expirat, cât și autorizația nr. 704/2.12.2015, care modifică autorizația din iulie 2015 au fost emise nelegal, cu încălcarea prevederilor art. 7, alin. 7, din Legea 50/1991, iar autorizația nr. 467/4.09.2008 este în prezent caducă, raportat la aceleași prevederi legale”.

 

Inconsecvențe tulburătoare

Cum spuneam mai sus, dezvoltatorul imobiliar a atacat cu recurs hotărârea Tribunalului Timiș, astfel că procesul va continua la Curtea de Apel Timișoara. Fără a intra în prea multe detalii, nu putem să nu observăm o neconcordanță între unele susțineri ale pârâtului din fața instanței de fond și altele din fața instanței de recurs.

Astfel, acum, Investment Barcelona SRL susține următoarele: „Onorată Curte, vă rugăm să observați că prima instanță s-a aflat în eroare aplicând alineatul 7 al articolului mai sus enunțat (art. 7 din Legea 50/1991 – n.r.), întrucât în speță nu este vorba de <prelungirea autorizației> așa cum greșit motivează hotărârea atacată (…) În cazul autorizației nr. 376/17.07.2015 pe care instanța a găsit-o aparent nelegală (…) subscrisa am solicitat în fapt emiterea unei noi autorizații, raportat la situația neînceperii lucrărilor în interiorul termenului acordat prin prima autorizare (…) Prin urmare, vă rugăm să observați că instanța a făcut greșita aplicare a prevederilor art. 7, alin. 7 din Legea 50/1991, apreciind că ne aflăm în situația a doua, respectiv a <prelungirii autorizației>”.

Cu alte cuvinte, pârâta susține că instanța de fond a confundat merele cu perele: nu era vorba de o prelungire a valabilității autorizației din 2008, iar lucrările nu au fost începute în urmă cu șapte ani, ci abia în 2015…

OK, să vedem acum ce susținea aceeași pârâtă în întâmpinarea făcută la cererea de chemare în judecată inițială, atât în procesul deschis de familia Filip pentru suspendarea executării autorizațiilor de construire, cât și în cel demarat pentru anularea autorizațiilor: „În ceea ce privește autorizația de construire cu nr. 376/17.07.2015 care autorizează <continuare lucrări la AC  467/4.09.2008> (…) această autorizație prelungește durata de valabilitate a primei autorizații cu nr. 467/4.09.2008, fără a modifica aspecte ale construcției (…) A fost eliberată o nouă autorizație care are ca obiect continuare lucrări, aceasta fiind în realitate situația de fapt. Ar fi fost incorect ca această nouă autorizație să prevadă începere lucrări, din moment ce această ipoteză nu corespunde realității”.

Sigur, o vorbă celebră spune că numai boul e consecvent, dar trebuie să spunem că o asemenea schimbare cu 180 de grade a propriei argumentații ni se pare tulburătoare…

 

O interpretare forțată

Și încă un aspect: pârâta susține, în recursul său, că „art. 7, alin. 6 din Legea construcțiilor prevede că valabilitatea certificatului de urbanism, precum și a avizelor și a acordurilor emise la prima autorizație se mențin, cu condiția realizării construcției în conformitate cu prevederile autorizației inițiale”. Ca să lămurim lucrurile: art. 7, alin. 6 din Legea 50/1991 nu spune nimic despre valabilitatea avizelor și acordurilor emise la prima autorizație, ci menționează doar că „în situația în care caracteristicile nu se schimbă față de autorizația inițială, se va putea emite o nouă autorizație de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism„. A nu se confunda certificatul de urbanism cu avizele și acordurile solicitate prin acest certificat…

 

Nimic nu mai e valabil

Astfel, și dacă vechiul certificat de urbanism din 2008 ar mai fi fost valabil în 2015, tot n-ar mai fi fost valabile avizele și acordurile emise în urmă cu șapte ani de către diversele autorități, fiind necesară obținerea unora noi, lucru pe care dezvoltatorul imobiliar nu l-a făcut. Din păcate pentru acesta, nu doar avizele și acordurile și-au pierdut valabilitatea, ci și însuși certificatul de urbanism: în Normele metodologice din 12 octombrie 2009, de aplicare a Legii 50/1991 (art. 39 și 40), se precizează foarte clar că certificatul de urbanism are o anumită valabilitate, între 6 și 24 de luni, cu o posibilă prelungire pe încă 12 luni.

Ca atare, acel certificat din 2008 și-a pierdut valabilitatea în 2011 (și asta în cazul în care s-ar fi solicitat prelungirea lui), astfel că nu mai putea fi invocat sub nici o formă în 2015, la emiterea noii autorizații de construire.

 

Primăria Dumbrăvița a făcut cum au vrut mușchii ei

În concluzie, e adevărat că Legea 50/1991 prevede că „în situația în care caracteristicile nu se schimbă față de autorizația inițială, se va putea emite o nouă autorizație de construire fără a fi necesar un nou certificat de urbanism”, dar această prevedere trebuie obligatoriu coroborată cu prevederile normelor metodologice de aplicare a legii, care spun că valabilitatea certificatului de urbanism este de maximum 36 de luni!

Mai clar și raportat la cazul de față: dacă lucrările n-au început sau nu s-au finalizat în termenul de 12 sau, cel mult, 24 luni (în cazul unei prelungiri, ceea ce oricum n-a fost cazul) prevăzut de autorizația din 2008, adica maximum până în 2010, o nouă autorizație de construire se putea emite fără să mai fie nevoie de un nou certificat de urbanism doar până în 2011, fiindcă doar până în acel an mai era valabil vechiul certificat.

dumbravita

Blocul construit în fața celor două case le ia acestora lumina soarelui

 

Or Primăria Dumbrăvița a emis noua autorizație de construire în 2015, la patru ani după expirarea vechiului certificat de urbanism și fără să emită, în prealabil, un alt certificat de urbanism prin care să îi fi solicitat dezvoltatorului imobiliar obținerea noilor avize și acorduri!

 

Mostră de tupeu

Așa cum spuneam la început, am evidențiat în acest articol cele mai clare și ușor demonstrabile încălcări ale legii săvârșite în speța de față, fiindcă, dacă intram în detalii, nu ne-ar fi ajuns patru pagini de ziar. Ne oprim deci aici, nu înainte de a mai lămuri un aspect: din moment ce hotărârea pronunțată de Tribunalul Timiș în 13 iulie este executorie, adică firma constructoare ar fi trebuit să oprească de la acea dată lucrările, cum se face că aceste lucrări au continuat și continuă și în ziua de astăzi?!

Sesizați cu privire la acest aspect, primarul Malac și arhitecta-șefă Munteanu n-au catadicsit nici măcar să le răspundă oamenilor, darmite să trimită vreun control la fața locului. Asta deși, în fața instanței, jurista primăriei se plângea că onor colegii ei sunt, vezi Doamne!, stresați la maximum și puși degeaba pe drumuri de reclamante:

“Mai arătăm și faptul că reclamantele au adresat instituției noastre o serie de reclamații, însă inspectorii de specialitate din cadrul instituției noastre, verificând temeinic cele sesizate de acestea, au constatat că toate pretinsele încălcări ale legii în privința emiterii certificatului de urbanism și a autorizațiilor de construire, precum și în privința edificării efective a construcției sunt neîntemeiate, obligându-ne pe noi să consumăm inutil timp și resurse umane pentru a putea da un răspuns temeinic celor aduse la cunoștința noastră”.

După cum vedeți, tupeul funcționarilor din Dumbrăvița atinge noi cote…


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

8 thoughts on “Primarul și arhitecta-șefă din Dumbrăvița își bat joc de locuitorii comunei

  1. Cind v-amspus ca Malac este corupt ati ris toti,chiar nu stiu de unde a luat voturiile,acest om care primar nu e face totul in inters propriu,sunt atitea strazi nefacute pardon pietruite ,sesizari facute on line filmulete trimise pe tel lui si nimic,este o sfidare a acestui om care primar nu e,este un sarlatan de prima mina.

  2. Prostilor sesizati DNA ca toate aceste investitii sunt in asociere cu Malac care are oameni ca Doru Guga,Adi Costil care din bisnitari de incarcatoare cartele si telefoane au ajuns dezvoltatori imobiliari nu pare cam prea visul American in care deacopera aur.

  3. In Dumbravita nu se respecta regimul de inaltime al cladirilor. Arhitecta sefa ce pazeste cand aproba costruirea unei case ? Le adificarea constructiei nu vine pe teren sa vada la fata locului constructia> Asa ca arhitecta cu Malac fac ce vrea muschii lor. Zici ca-i comuna lor. Malac a prelut firma lui Gheza de apa si canal Apa e plina de calcar si nitriti dar e vanduta ca apa potabila.Gheza a INSELAT lumea cu contoarele lui de apa de 500 de lei chipurile ca-s citite automat. Tzapa ! Mai apar cate doi angajati de la primarie cu un par sa nu-i muste cainii vagabonzi si bat din porta=nporta sa citeasca apa . O primarie plina de hoti .A plecat Gheza iar Malac ii duce porcariile mai departe ca au fost pe o mana.

  4. NICI TERENUL MEU CASTIGAT IN INSTANTA NU L-AM PRIMIT….A DISPARUT . NU VREA SA IL DEA PRIMARIA DUMBRAVITA SI DACA ESTE HOT. DEFINITIVA SI IREVOCABILA DE 10 ANI ………… 215 PERS . AU PRIMIT TEREN IN 1992 DE DUMBRAVITA FACUT ACTE PT S.C AGRO INDUSTRIALA KM6 TIMISOARA SI NICI IN ZIUA DE AZI NU L-AU PRIMIT. BA INCA AU FOST CUMPARATE MULTE LA PRET DE NIMIK. NU SE POATE ASA CEVA!!!!! DREPTATEA VA INVINGE , SE APROPIE TIMPUL !!!!!

  5. Primaria Dumbravita colcaie de coruptie in interior,Malacu face legea,licitatii trucate ,minciuni ca face parteneriate cu Sarbii ptr canalizare,etc,inainte de alegeri au aruncat piatra pe majoritatea drumuriilor neasfaltate sa ia voturi,ar trebui strinse semnaturi in comuna ptr destituirea acestui infractor corupt.

Dă-i un răspuns lui Gigi Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *