Creșterea păunilor – pasăre care simbolizează, printre altele, orgoliul, un sentiment asociat în mod tradițional cu bănățenii – a reintrat, în ultima generație, în preocupările unui mare număr de locuitori ai județului.
Era firesc, astfel stând lucrurile, ca această pasăre să fie recuperată și de heraldiștii care au întocmit, avizat și, în cele din urmă, autorizat stemele unităților administrativ-teritoriale timișene.
Comuna Giulvăz, o localitate de pustă atestată încă din 1433, este cea căreia i s-a restituit acest simbol, care a figurat și pe pecețile oficiale ale așezării din secolele XVIII și XIX.
Reprezentarea păunului cu aripile desfăcute, gata de zbor, și cu o frunză de laur în cioc este, în limbajul heraldic, simbolul terenului fertil, în vreme ce culoarea roșie care constituie fundalul întregii steme este menită să aducă aminte nu de cine știe de privilegiu deținut în regimul anterior, ci de faptul că satul avea, în Evul Mediu, propria sa nobilime.
Deloc în ultimul rând, reprezentarea clădirii pe al cărei acoperiș se află păunul are menirea de a sublinia statornicia locuitorilor – și trebuie să menționăm că aceasta corespunde și prezentului, fie și numai dacă ne gândim la faptul că Giulvăzul este una dintre foarte puținele unități administrație rurale din vestul țării, situate la mare depărtare de un pol urban puternic, a cărei populație a crescut de la începutul acestui mileniu.
