Mintea… Robului cea de pe urmă

În mod paradoxal, de când şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNL Timiş, Nicolae Robu pare mai activ ca niciodată în spaţiul public. Mai întâi, în plină perioadă de cârnaţi şi caltaboşi, primarul a anunţat că liberalii ţintesc preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş, după ce postul a rămas vacant, prin plecarea lui Sorin Grindeanu în fruntea executivului.

A fost, cumva, o încercare de trezire din amorţeală a activului penelist, dezamăgit, demotivat şi frustrat după alegerile din 11 decembrie. Imediat duoă aceea, lui Robu i s-a reproşat că iniţiativa sa e mai degrabă doar ipotetică, dacă nu chiar fantezistă, având în vedere poziţia extrem de favorabilă în care se află PSD la CJT.

Dar asta nu înseamnă că Nicolae Robu a recurs la un gest fără nici o utilitate. Anunţul său are cel puţin darul de a înviora filiala şi de a avea o imagine clară a situaţiei de moment: pe cine se poate conta, cine are alte gânduri şi cu ce capital se porneşte într-o opoziţie care multora nu le prea prieşte.

Anunţul privind lupta de la consiliul judeţean a fost urmat, la scurt timp, de o analiză a eşecului din 11 decembrie. A fost ceva cam neobişnuit la Nicolae Robu, care ne învăţase să ne arate doar partea frumoasă a unui eveniment.

De data aceasta, liderul liberal a fost mai obiectiv ca niciodată şi chiar ideea centrală a analizei, considerată şansa salvării PNL, zice totul despre noua optică: „Să spunem lucrurilor pe nume!”. În analiza respectivă, primarul Timişoarei surprinde prin atitudinea tranşantă, tonul tăios şi, mai ales, prin indicarea celor vinovaţi de pierderea alegerilor, vinovaţi pe care alţii nu ar prea avea curaj să îi nominalizeze.

Iată câteva din „lucrurile spuse pe nume” de către Robu, aspecte absolut corecte: „agăţarea PNL de către prim-ministrul Dacian Cioloş, în condiţiile în care acesta nu era perceput de membrii şi simnaptizanţii PNL ca aparţinând comunităţii lor, iar majoritatea cetăţenilor României era mai degrabă nemulţumită de prestaţia tehnocrat; „Dacian Cioloş nu a făcut dovada că rezonează cu PNL, ba dimpotrivă, a fost extrem de ezitant în a se lăsa ascoiat cu PNL”; „forţarea pe listele PNL din filiale a unor candidaţi din afara acestora, chiar din afara partidului, cu crearea inevitabilă de nemulţumiri şi demotivări în organizaţii (în județul Timiş au fost doi candidaţi din afară: Alina Gorghiu, care a „furat” filialei locale singurul post eligibil în senat, şi Pavel Popescu, ”paraşutat” pe loc eligibil cu doar câteav zile înainte de depunerea listelor”; „nefolosirea în campanie a vectorilor de imagine proprii, cu suport popular verificat, ci agăţarea unor personalităţi din afara partidului, prea puţin cunoscute, fără forţă electorală şi nepercepute ca aparţinând comunităţii PNL”; „neprezentarea în termeni clari, cu cuvinte puţine, a programului politic propriu, cu focalizarea pe lucruri în care să se regăsească cetăţenii ca indivizi”.

Fireşte, adversarii lui Robu vor spune că, dacă a ştiut de la început de aceste greşeli (şi probabil că de o parte dintre ele era conştient), de ce nu le-a spus la timpul potrivit. Explicaţiile se regăsesc, culmea, tocmai în cauzele prezentate chiar de Robu, dar, oricum, în acest moment nu mai contează.

Pentru PNL, important este faptul că primarul a avut puterea „să spună lucrurilor pe nume”, aşa cum se întâmplă cam rar în ultimul timp.

Abonează-te la Renaşterea bănăţeană! Ziar PDFZiar tipărit


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Mintea… Robului cea de pe urmă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare