Drumurile care leagă zona montană a judeţului Timiş de Ţara Haţegului, prin imediata vecinătate a izvoarelor râului Bega, sunt pline de obiective turistice, fapt care – din fericire sau din păcate, în funcţie de cum privim situaţia – nu a propulsat această zonă, cel puţin până acum, în prima ligă a turismului alpin românesc.
Diversitatea acestor obiective este, şi ea, excepţională, acoperind plaje întinse de la năzbâtiile reliefului (peşteri şi caverne, piscuri sau pereţi arhitecturali de stâncă) la ecosisteme încă pure, dar şi de la mănăstiri şi popasuri de pribegie la piese încă nedispărute de civilizaţie industrială premodernă.
Unele dintre particularităţile geologice ale zonei, aşa cum este cazul Peşterii Româneşti, se bucură deja de o binemeritată notorietate internaţională, altele, precum încă discreta Peşteră Albastră, au un potenţial similar, dar n-au ajuns să fie incluse în circuite de vizitare pe mă- sură.
La acestea se adaugă deocamdată mai puţin cunoscutele platouri de megaliţi de pe Valea Băleasa, din vecinătatea satului Fărăşeşti. Deşi originea lor naturală, ca rezultat al procesului de eroziune, nu poate fi pusă la îndoială, iar localnicii sunt cei din urmă care ar încuraja mistificarea, fie şi de dragul turismului, peisajul a provocat, de-a lungul timpului, imaginaţia celor care au atins acest colţ de rai.
Aşa s-au născut, pe vremea culegătorilor de folclor de-acum un veac şi ceva (nu toţi cei trimişi atunci prin colbul satelor fiind şi înzestraţi cu priceperea şi deontologia necesară), legende despre o misterioasă cetate a blajinilor aşezată în inima Poienii Rusca, din care, după o bătălie epică, ar mai fi rămas doar ruinele (foto 1), sau mai… proletara istorisire despre un Sfarmă-Piatră autohton, care şi-ar fi croit dintr-un vârf de stâncă un scăunel pentru pauza de masă, pe care apoi l-ar fi lăsat acolo când s-a dat adunarea (foto 2).
În cazul altor formaţiuni, însă, metafora a fost suficientă, precum cu Poarta-Cerului (foto 3), un punct de belvedere pe care mai mulţi artişti fotografi cu patima drumeţiei şi-au propus să-l imortalizeze în fiecare lună a anului, la momente diferite ale zilei, pentru a-i surprinde bogăţiile cromatice.
