Nimeni nu mai are nici o îndoială asupra necesității construirii unei șosele de centură complete pentru Timișoara. Prima necesitate ar fi drumul de legătură dintre Calea Lugojului și Calea Șagului, așa numita centură de sud, care să scutească orașul de tirurile care îl traversează, aducând poluare, vibrații, gropi în asfalt, ambuteiaje în plus și alte neplăceri. Mai mult, turiștii ne caută din ce în ce mai mult, iar în 2021 vom fi Capitala Europeană a Culturii.
Guvernanții de până acum – de toate culorile – au avut opinii variate asupra centurii, de la „Ce vă trebuie vouă șoseaua asta?” până la „Se face, se face, sigur că da”, dar nimic concret nu s-a întâmplat. Culmea este că o adresă semnată de directorul CNADNR în 14 septembrie este contrazisă câteva zile mai târziu de unul dintre consilierii de stat ai premierului. Pe cine să mai creadă timișorenii? Se mai ține sau nu mitingul apolitic, neîndreptat împotriva nici unei instituții a statului și a nici unui deținător de funcție în stat?
Ce zicea directorul CNADNR?
Răspunzând petițiilor unor timișoreni, care i-au solicitat răspuns în scris cu privire la Centura de Sud a Timișoarei, directorul general interimar al CNADNR, Cătălin Homor, informa, în data de 14 septembrie a.c., că „obiectivul varianta de ocolire sud a municipiului Timișoara DJ 591 – DN 59 – DN 6 are elaborată documentația tehnică aferentă contractului de asistență tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuție și documentațiile de atribuire încă de la sfârșitul lunii septembrie 2011 de către proiectantul Search Corporation București. CNADNR prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara a finalizat și proiectul pentru centura pe partea de vest a municipiului, care ar întregi varianta de ocolire a Timișoarei”.
După ce ne lămurește că dispune de o grămadă de hârțoage și nimic concret, directorul Homor înșiră toate obiectivele la care s-a lucrat în Timiș în ultimii ani, luând-o de la Adam și Eva, adică de la centura de nord, centura Lugojului, loturile de autostradă, viitoarea descărcare și autostrada Timișoara – Pancevo. La finalul epistolei, Homor taie elanul petiționarilor, menționând că, așa cum se prevede într-una din anexele masterplanului general de transport al României, varianta de ocolire Timișoara este prevăzută în Anexa 10.17, cu implementare în perioada 2020-2030, lucrările fiind programate să înceapă în anul 2022.
De la Palatul Victoria, masterplanul se citește altfel
Între timp, mobilizarea pentru mitingul pro-centură a devenit din ce în ce mai serioasă, fiind tot mai numeroși timișorenii care și-au exprimat dorința de a participa. Cătălin Drulă, consilierul de stat al premierului Dacian Cioloș pe probleme de infrastructură de transport, a citit, și el, masterplanul de transport al României, dar a văzut acolo altceva decât directorul de la CNADNR, astfel că a precizat:
„Centura Timișoara este finanțabilă din fonduri europene și programată în actualul ciclu de investiții, 2014-2020. Așa prevede Master Planul adoptat săptămâna trecută de guvern. În Anexa de la masterplan, la secțiunea 10.16, Capitolul VI – finanțare din Fondul de Coeziune, poate fi consultat documentul. Știu că au apărut alte informații în presă plecând de la un răspuns emis de CNADNR: proiectul era identificat ca fiind în Anexa 10.17, adică cu implementare după 2022 – el este, de fapt, în Anexa 10.16, așa cum poate verifica oricine în documentul menționat. Ce urmează: faza de pregătire a proiectului (studiu și proiect tehnic) și apoi execuția lucrărilor. (…) Lista de proiecte finanțabile din fonduri europene este cea menționată mai sus (care include Centura Timișoara în 2014-2020) și care, de altfel, va fi anexată și la Programul Operațional Infrastructură Mare. Scenariul care a indus confuzie nu mai este cel de lucru”.
Se cere implicarea autorităților locale
Același Cătălin Drulă ar vrea să-i pună la muncă și pe vitejii noștri politicieni locali, aleși de cetățeni: „Cred că este foarte importantă și implicarea autorităților locale în procesul de pregătire a proiectelor. Există cel puțin un caz la Oradea unde primăria a pregătit (studiu de fezabilitate și proiect tehnic) două proiecte care au fost ulterior implementate de CNADNR (e vorba de cele două pasaje de pe Centura Oradea). Studiem posibilitatea de a formaliza acest mecanism. Personal, cred că ar fi benefică o anumită descentralizare a pregătirii de proiecte și o anumită competiție între orașe/regiuni (pe rezultat <am proiectul pregătit>, nu pe influență politică, cum s-a făcut de-a lungul timpului, <sunt prieten/din același partid cu ministrul>). Nu mă refeream neapărat la cazul specific al Centurii Timișoara cu comentariul de mai sus referitor la implicarea autorităților locale. Era vorba de un principiu mai general”, mai scrie Drulă, pentru a nu supăra pe nimeni.
Mitingul de la Timişoara, în cumpănă
Primarul Timișoarei, cel care a inițiat mitingul, a trimis, la rândul său, o scrisoare la CNADNR, pentru clarificări.
„Dacă ni se demonstrează că sunt asigurați banii pentru execuția centurii în 2017 și 2018, în loc de miting, vom avea în Piața Victoriei, un… concert!”, a anunțat Nicolae Robu. Edilul dorește să afle dacă sunt elaborate, recepționate și plătite studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, documentația de atribuire, dacă sunt prevăzuți bani pentru realizarea exproprierilor, valoarea estimată (120 sau 60 de milioane de euro) și alte detalii, remarcând o serie de inadvertențe în anexele Masterplanului general de transport. Se mai solicită, de asemenea, un termen pentru lansarea licitației pentru execuție.
Este destul de greu de crezut că persoanele din conducerea CNADNR se vor grăbi să dea niște răspunsuri clare, mai ales după ce autoritățile statului s-au contrazis între ele asupra centurii, iar masterplanul se dovedește un document făcut cam pe genunchi. Până la urmă, ce pretenții pot exista de la un guvern care va mai sta la putere încă două-trei luni? Oricum, vom afla vineri dacă sâmbătă se merge la miting sau la concert în Piața Victoriei.
Mai bine ar investi în centura orașului, decât în ACS … Mă rog, ghiolban