Agricultura a fost un sector foarte des invocat atunci când venea vorba de dezvoltarea economică a ţării noastre. Timpul ne-a demonstrat, însă, că, dincolo de lozinci şi promisuni, mediul rural a fost din ce în ce mai abandonat din punct de vedere al investiţiilor, în timp ce importurile de produse agro-alimentare au continuat să se menţină în creştere.
Politica de creditare, greutăţile legate de acordarea subvenţiilor, concurenţa preţurilor şi criza de forţă de muncă din ultima vreme au fost piedici în calea dezvoltării unor investiţii de succes în spaţiul rural românesc.
Lucrurile s-ar putea schimba în bine, o dată cu adoptarea de către Parlamentul European a unei rezoluţii referitoare la investiţiile în locuri de muncă din mediul rural. Votul europarlamentarilor transmite un semnal atât ţărilor membre UE, cât şi Comisiei Europene: este necesară o utilizare mai eficientă a fondurilor europene, astfel încât să fie create locuri de muncă şi oportunităţi în zonele rurale şi defavorizate.
Cele mai afectate categorii sociale sunt tinerii şi femeile, iar rolul politicilor de coeziune este tocmai acela de a reduce decalajele economice şi sociale. Pentru aceasta, Comisia Europeană ar trebui să garanteze un acces la finanţare mai uşor şi mai echilibrat din punct de vedere geografic. În judeţul Timiş, cea mai mare nevoie a unui astfel de sprijin se resimte în zona de est a judeţului şi mai puţin în localităţile limitrofe Timişoarei.
Stimularea agriculturii în satele româneşti nu va putea fi realizată, însă, fără eliminarea ajutoarelor sociale acordate persoanelor apte de muncă, obişnuite să trăiască mai mult din „alocările” bugetare şi mai puţin din activitate proprie.
