Povestea contractării unui credit în valută poate fi de succes într-o singură situație: dacă realizezi venituri sigure și în mod constant în moneda străină respectivă. În caz contrar, dificultăţile devin din ce în ce mai mari, pentru că leul are prostul obicei să se devalorizeze în raport cu valutele forte şi, chiar dacă o vreme mai ţine pasul cu euro, tot la vale alunecă.
Este arhicunoscut faptul că situaţia majorităţii celor care s-au împrumutat în franci elveţieni a devenit de-a dreptul dramatică, fiind cel mai puternic semnal de alarmă pentru compatrioţii pe care băncile încă îi îmbie la credite în monede străine. Bănăţenii, de pildă, şi-au învăţat foarte bine lecţia.
Restanţele la împrumuturile în valută sunt mult mai mari
După primele trei trimestre ale acestui an, valoarea creditelor în valută ale populaţiei şi agenţilor economici din Timiş era de 4,451 de miliarde de lei. În acelaşi timp, valoarea restanţelor la achitarea împrumuturilor în monede străine a fost de 524,5 milioane de lei. Foarte mare, dacă o raportăm la soldul total. Sold care a scăzut, faţă de primele trei trimestre din 2015, când valora 5,088 miliarde de lei, iar nivelul restanţelor arăta chiar mai rău decât în acest an, mai exact de 858 de milioane de lei.
Spre comparaţie, la împrumuturile bancare în moneda naţională plăţile sunt mult mai lejere. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie, împrumuturile în lei acordate în Timiş totalizau 5,116 miliarde, în timp ce restanţele la plată erau de doar 255,2 milioane de lei.
Spre deosebire de creditele în valută, cele în lei au crescut în judeţ, faţă de perioada similară din anul precedent, când însumau 4,232 miliarde, în timp ce restanţele erau de 414 milioane. Sunt date certe, cuantificate de Banca Naţională, care arată cât se poate de clar că te poţi prăji grav cu un credit în valută, exceptând, precum spuneam, situaţia în care realizezi venituri sigure în moneda străină cu pricina.
Dar, evident, provenienţa monedei în care faci un împrumut nu este nici pe departe singurul lucru la care trebuie să fii atent satunci când baţi palma cu o bancă sau cu o instituţie financiară nebancară (IFN).
Apropo, păzea la IFN-uri, pentru că au apărut pe piaţă o sumedenie de oferte tentante la prima vedere, dar care ascund dobânzi realmente uriaşe.
