Adoptarea noilor coduri în materie penală a adus cu sine o serie de modificări majore în ceea ce privește sistemul judiciar din România.
Pe lângă modificările aduse pe marginea faptelor incriminate, au fost instituite și noi măsuri procedurale, unele chiar revoluționare pentru țara noastră. Spre exemplu, în cazul anumitor infracțiuni grave (precum vătămarea corporală, omorul sau tâlhăria), judecătorii dispun, în mod obligatoriu, prelevarea de probe biologice de la inculpați, în vederea introducerii lor în Sistemul național de date genetice judiciare, aflat în administrarea poliției române. Testele genetice se pot efectua nu doar de la persoanele condamnate definitiv, ci și de la suspecții despre care există informații că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai unor infracțiuni.
La Penitenciarul Timișoara, prelevarea probelor se face de către medicul unității, în prezența unui polițist criminalist. Testul este asemănător unui exudat faringian, fiind recoltate, prin periaj, celulele epiteliale din mucoasa bucală.
Probele se trimit ulterior la Institutul de Criminalistică din București, unde sunt introduse într-o bază generală de date în vederea alcătuirii unor profile genetice ale infractorilor.
Beneficiarii datelor sunt poliția, instanțele judecătorești, SRI, precum și autoritățile judiciare ale altor state, pe bază de reciprocitate sau în temeiul unor acorduri internaționale la care România este parte. Profilele genetice introduse în Sistemul național de date genetice judiciare sunt păstrate până când organele de urmărire penală sau instanțele dispun ștergerea acestora.
